Conflictul de interese, in opinia unui avocat din Bucuresti, se poate manifesta atunci când o persoană are anumite interese, fie ele financiare sau de altă natură, care ar putea influența luarea unor decizii corecte și obiective.
Despre conflictul de interese în administrația publică, de exemplu, un avocat din Bucuresti, poate duce la decizii care nu servesc interesului public, ci favorizează interesele personale ale funcționarilor.
În anumite situații, prezența unui conflict de interese poate fi privită ca o fapta ce trebuie sanctionata, conform prevederilor din Codul penal.
Acesta prevede măsuri clare pentru prevenirea și sancționarea acestor situații, protejând astfel integritatea proceselor decizionale.
Conflictul de interese privind funcționarii publici este deosebit de important, deoarece aceștia au responsabilitatea de a acționa în interesul comunității pe care o servesc, nu în interes propriu.
Legislația în vigoare stabilește principiile și normele de comportament pentru a preveni apariția unor situații care pot duce la conflicte de interese.
Astfel, funcționarii și alte persoane cărora legea li se aplică sunt obligați să își execute responsabilitățile profesionale într-o manieră imparțială.
În cadrul unor organizații, sunt instituite coduri de etică și norme de conduită etică pentru îndeplinirea sarcinilor.
Acestea se aplică atât personalului de conducere, cât și celor care îndeplinesc funcții de execuție.
Determinarea existenței unui conflict de interese necesită o analiză a gravității și semnificației intereselor implicate.
Este recunoscut faptul că interesele minore nu generează conflicte de interese.
Un exemplu relevant în această privință a fost legat de pasiunea unui primar pentru ciclism.
S-a concluzionat că susținerea acestuia pentru o investiție într-un sistem de închiriere a bicicletelor de către municipalitate nu constituie un conflict de interese.
Într-un alt caz, s-a determinat că o simplă prietenie între două persoane pe o platformă de socializare nu este suficientă pentru a genera un conflict de interese.
Prin urmare, pentru a genera un conflict de interese, acesta trebuie să fie semnificativ, să conducă la obținerea unui beneficiu necuvenit și să ignore interesul public și imparțialitatea persoanei implicate.
Este important să nu existe conflict de interese, deoarece prezența acestuia subminează încrederea publicului în instituții și procesele decizionale.
De asemenea, poate duce la alocarea ineficientă a resurselor, corupție și alte forme de abuz.
Prevenirea conflictelor de interese este esențială pentru asigurarea unei administrații publice eficiente, transparente și corecte, care să servească interesul public în mod imparțial și responsabil.
ANI își exercită atribuțiile printr-un control administrativ, având o specializare în verificarea patrimoniului acumulat în timpul exercitării unei funcții publice.
De asemenea, ANI este responsabilă pentru cercetarea conflictelor de interese, incidentelor de integritate și cazurilor de incompatibilitate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010.
Agenția Națională de Integritate a identificat în numeroase ocazii situații de incompatibilitate și conflicte de interese de natură administrativă.
Informațiile disponibile pe site-ul instituției evidențiază faptul că ANI a notificat autoritățile competente în cazul unor persoane, în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010.
Dar si a conflictelor de interese, a incidentelor de integritate și a incompatibilităților, conform Legii nr. 176/2010.
Prezinta relevanta informatiile de pe situl instituitiei, rezultand ca a sesizat organele de urmărire penală în cazul unor persoane, conform cu Legea nr. 176/2010.
Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se afla în una dintre următoarele situaţii:
a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.
Funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii.
Să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct.
Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
Definiția conflictului de interese a fost subiectul multor interpretări în literatura de specialitate.
Un conflict de interese este prezent în situațiile în care există un risc ca deciziile sau acțiunile profesionale, guvernate de un interes principal, să fie influențate neadecvat de un interes secundar.
Potrivit Wikipedia, interesul principal se referă la scopurile principale ale unei profesii sau activități, cum ar fi protejarea clienților, menținerea sănătății pacienților, asigurarea integrității în cercetare sau îndeplinirea atribuțiilor unei funcții publice.
Interesul secundar poate include beneficiile personale, care nu se limitează doar la câștiguri financiare. Acestea pot include dorința de a face favoruri familiei și prietenilor sau dorința de a avansa în carieră.
Interesele secundare nu sunt în sine considerate negative.
Totuși, acestea devin inacceptabile atunci când interferează cu interesul principal.
Reglementările legale privind conflictul de interese se concentrează în principal pe relațiile financiare, care sunt mai ușor de obiectivat și cuantificat, implicând în mod obișnuit domeniile politic, juridic sau medical.
Pentru mai multe detalii va puteti adresa cabinetului nostru de avocatura
Legea 161/2003 il defineste ca, situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică si are un interes personal de natură patrimonială.
Ar putea astfel influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Se arata principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice.
Anume, imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.
Capitolul ,Dispoziţii generale, referitor la “Constituirea mecanismului de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie public”.
Precizeaza ca scopul legii este prevenirea conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
Se instituie un mecanism de verificare din perspectiva situaţiilor care pot genera conflicte de interese.
In cadrul procedurilor iniţiate prin sistemul electronic de achiziţii publice.
Astfel încât acestea să fie înlăturate fără a fi afectate respectivele proceduri.
Anume, prin Legea nr.372/2022 pentru completarea art.1 din Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.
Concret, a fost completat art. 1 cu pct.40, referitor la obligaţii de integritate şi transparenţă în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice .
Respectiv, intra sub incidenta ANI si preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii generali, directorii economici şi/sau trezorierii federaţiilor sportive naţionale/
Ai Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi ai Comitetului Naţional Paralimpic.
Codul civil contine dispozitii cu privire la conflictul de interese.
In acest sens, contractul încheiat de un reprezentant aflat în conflict de interese cu reprezentatul poate fi anulat la cererea reprezentatului.
Atunci când conflictul era cunoscut sau trebuia să fie cunoscut de contractant la data încheierii contractului.
Contractul încheiat de reprezentant cu sine însuşi, în nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentatului.
Excepţie cand reprezentantul a fost împuternicit în mod expres în acest sens.
Sau, cuprinsul contractului a fost determinat în asemenea mod încât să excludă posibilitatea unui conflict de interese.
Dispoziţiile de mai sus se aplică şi în cazul dublei reprezentări.
Art.1 din Legea 78/2000, intitulat Reguli speciale de comportament privind anumite categorii de persoane in scopul prevenirii faptelor de coruptie aduce astfel de precizari.
Se refera la categoriile de persoane prevăzute la art. 1 lit. a) din lege. Exercită o funcţie publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul autorităţilor publice sau instituţiilor publice.
Persoanele care deţin o funcţie de conducere, de la directori inclusiv, în sus.
In cadrul regiilor autonome, companiilor naţionale, societăţilor naţionale, societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar.
Al instituţiilor publice implicate în realizarea procesului de privatizare, Băncii Naţionale a României, băncilor la care statul este acţionar majoritar.
Acestea au obligaţia să îşi declare averea în condiţiile prevăzute de Legea nr. 115/1996. Respectiv, declararea şi controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere.
Nedepunerea declaraţiei de avere atrage declanşarea din oficiu a procedurii de control al averii în condiţiile Legii nr. 115/1996.
Aleşii locali sunt obligaţi să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere.
Se depune în dublu exemplar la secretarul comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti.
Respectiv la secretarul general al judeţului sau al municipiului Bucureşti, după caz.
Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special, denumit registru de interese.
Al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la secretarul general al prefecturii. Acesta le va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese.
In declaraţia privind interesele personale, aleşii locali vor trebui sa specifice anumite date.
Funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor şi instituţiilor publice, asociaţiilor şi fundaţiilor.
Veniturile obţinute din colaborarea cu orice persoană fizică sau juridică şi natura colaborării respective.
Participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta depăşeşte 5% din capitalul societăţii.
Participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta nu depăşeşte 5% din capitalul societăţii, dar depăşeşte valoarea de 100.000.000 lei.
Asociaţiile şi fundaţiile ai căror membri sunt.
Bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune.
Funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor sau instituţiilor publice de către soţ/soţie.
Bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune de către soţ/soţie şi copii minori.
Lista proprietăţilor deţinute pe raza unităţii administrativ-teritoriale din ale căror autorităţi ale administraţiei publice locale fac parte.
Cadourile şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană fizică ori juridică.
Acestea sa fie legate sau decurgând din funcţia deţinută în cadrul autorităţii administraţiei publice locale.
Orice cadou sau donatie primită de aleşii locali într-o ocazie publică sau festivă devin proprietatea acelei instituţii ori autorităţi.
-Cum stabileste instanta cat de mare este pedepsa cand pronunta condamnarea pentru savarsirea unei infractiuni;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului
acesta poate fi obligat la plata unei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere.
1. Ce reprezintă conflictul de interese și cum poate afecta administrația publică?
Conflictul de interese se referă la situația în care o persoană care deține o funcție publică sau responsabilitate profesională are interese personale care pot influența deciziile sale oficiale. Acest lucru poate duce la decizii părtinitoare, favorizând interesele proprii în detrimentul interesului public, ceea ce subminează încrederea publicului în administrația publică și poate provoca alocarea ineficientă a resurselor.
2. Cum poate fi prevenit conflictul de interese în achizițiile publice?
Prevenirea conflictului de interese în achizițiile publice poate fi realizată prin implementarea unor coduri stricte de etică și norme de conduită, care să fie respectate de toți angajații implicați. De asemenea, este esențială transparența procesului de achiziție, monitorizarea riguroasă a tuturor etapelor și aplicarea sancțiunilor pentru orice abateri. Prin aceste măsuri, se asigură corectitudinea și imparțialitatea în alocarea contractelor publice.
3. Care sunt consecințele legale pentru funcționarii publici implicați într-un conflict de interese?
Funcționarii publici implicați într-un conflict de interese pot fi supuși sancțiunilor conform Codului penal și altor reglementări legale. Consecințele pot include amenzi, suspendarea sau încetarea din funcție, și chiar pedepse penale, în funcție de gravitatea faptelor. Aceste sancțiuni au rolul de a descuraja comportamentele neetice și de a menține integritatea și încrederea în instituțiile publice.
Contestare evaluare profesionala | Strategii de aparare, argumente si solutii juridice
Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client
https://avocat-tudor.ro
0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion va ofera consultanta juridica in litigii conflict de interese.
Luati legatura cu noi, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro.