Cabinetul nostru de avocat din Bucuresti, despre violenta in familie, va raspunde ca, Legea 217/2003 pentru combaterea si prevenirea violentei in famile, a fost modificata in anul 2014, dar si in acest an.
Violența în familie este o problemă gravă și complexă care afectează multe familii din întreaga lume.
Aceasta se manifestă prin abuz fizic, emoțional, psihologic sau economic asupra unui membru al familiei și poate avea consecințe devastatoare pe termen lung asupra victimelor.
Implicațiile violenței domestice sunt deosebite, afectând nu doar sănătatea și bunăstarea fizică și mentală a victimelor, ci și stabilitatea socială și economică.
În acest articol, vom prezenta ce înseamnă violența în familie, cum este definită legal și ce măsuri legislative sunt luate pentru a combate acest fenomen și a proteja victimele.
Violența în familie este o problemă serioasă care necesită atenție și acțiuni rapide pentru a proteja victimele și a preveni abuzul.
Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie a suferit modificări recente care clarifică și extind definiția violenței domestice și formele acesteia.
Conform noilor modificări ale Legii nr. 217/2003, violența domestică include orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care are loc în mediul familial sau domestic.
Aceasta se aplică între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.
Violența verbală se manifestă prin utilizarea unui limbaj jignitor și brutal, inclusiv insulte, amenințări, și expresii degradante sau umilitoare.
Aceasta formă de violență implică impunerea voinței sau a controlului personal asupra victimei, provocând suferință psihică prin amenințări, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângeri, urmărire fără drept, supravegherea locuinței, efectuarea de apeluri telefonice sau alte comunicări care creează teamă.
Violența fizică include vătămarea corporală sau a sănătății victimei prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare și alte acțiuni similare.
De asemenea, implică supunerea la eforturi fizice epuizante sau activități periculoase pentru viață sau sănătate.
Aceasta se referă la agresiune sexuală, impunerea de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare și brutalitate pentru a forța relații sexuale, inclusiv viol conjugal.
Violența economică include interzicerea activității profesionale, privarea de mijloace economice esențiale (hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate), sustragerea intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra resurselor comune și refuzul de a susține familia.
Modificările aduse Legii nr. 217/2003 aduc claritate și extind protecția legală împotriva violenței domestice.
Acestea recunosc complexitatea și diversitatea formelor de abuz care pot apărea în cadrul familial, oferind astfel un cadru legislativ mai puternic pentru protejarea victimelor.
Avocații și specialiștii în drept trebuie să fie conștienți de aceste modificări pentru a oferi suport și consiliere eficientă victimelor violenței domestice.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Părțile implicate sunt soți și au un copil major. Conform declarațiilor reclamantului, pârâtul, pe fondul geloziei, a aruncat cu o sticlă de apă în capul reclamantului și l-a tras de mână.
Pârâtul a recunoscut că are episoade în care se simte rău atunci când consumă băuturi alcoolice.
Instanța a considerat că instabilitatea emoțională a pârâtului poate pune în pericol integritatea fizică și psihică a reclamantului.
Potrivit art. 38 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, orice persoană a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței emiterea unui ordin de protecție pentru înlăturarea pericolului.
Conform art. 3 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, violența în familie include orice acțiune sau inacțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, produsă în mediul familial sau domestic, între soți sau foști soți, sau actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.
Art. 5 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 217/2003 specifică că membrii de familie includ și soții. Acțiunile pârâtului constituie o formă de violență fizică, conform art. 4 lit. c) din Legea nr. 217/2003—lovire.
Punând în balanță restrângerea drepturilor și libertăților pârâtului, respectiv libertatea fizică și dreptul de a comunica nestingherit, cu respectarea drepturilor și intereselor reclamantului, respectiv dreptul la siguranță fizică și psihică, instanța prioritizează protecția victimei violenței în familie.
Având în vedere gravitatea actelor de violență invocate împotriva pârâtului, care inspiră teamă și reprezintă un pericol grav pentru integritatea fizică și, în special, psihică a reclamantului, există temerea reală și actuală că acțiunile violente menționate de pârât ar putea escalada.
În ceea ce privește conținutul ordinului de protecție ce urmează a fi emis, instanța va ține cont de principiile stipulate în art. 2 din Legea nr. 217/2003, în special de principiul prevenirii actelor de violență în familie, precum și de necesitatea de a asigura proporționalitatea măsurii cu gravitatea situației reținute în cauză.
Astfel, instanța consideră că o durată de șase luni este necesară pentru atingerea scopului acestor măsuri, permițând astfel reducerea tensiunilor dintre părți.
Pe baza celor expuse, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de Legea nr. 217/2003 pentru emiterea unui ordin de protecție față de reclamant.
În ceea ce privește măsurile solicitate prin ordin, instanța consideră că interdicția de a se apropia de victimă este suficientă și are capacitatea de a conduce la încetarea actelor de violență în familie și la prevenirea săvârșirii unor astfel de acte în viitor, fără a îngrădi semnificativ drepturile pârâtului.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art. 38 alin. 1 lit. e) și h) din Legea nr. 217/2003 cu modificările și completările ulterioare.
Instanța va admite în parte cererea și va dispune emiterea unui ordin de protecție prin care va dispune evacuarea pârâtului și îl va obliga pe acesta ca, pe durata a două luni de la data emiterii prezentului ordin, să păstreze o distanță minimă de 200 m față de reclamant, față de locuința reclamantului și față de locul de muncă al acestuia.
Instanța nu îi va interzice acestuia orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima, întrucât pârâtul trebuie să aibă ocazia să își ceară scuze pentru comportamentul manifestat.
Pentru a sprijini conștientizarea pârâtului, în baza art. 38 alin. 4 din Legea nr. 217/2003, instanța îl va obliga pe pârât să urmeze consiliere psihologică de două ori pe lună.
Dacă ești victima violenței în familie, primul pas este să te pui în siguranță. Poți contacta poliția pentru a raporta incidentul și a cere ajutor.
De asemenea, este important să soliciți un ordin de protecție de la instanță pentru a te proteja împotriva agresorului.
În plus, poți apela la centrele de sprijin și consiliere pentru victimele violenței domestice, unde vei găsi suport emoțional și juridic.
Un ordin de protecție este o hotărâre emisă de instanță care are rolul de a te proteja de agresorul din familie. Acesta poate include măsuri precum evacuarea agresorului din locuința comună, interdicția de a se apropia de victimă sau de a contacta victima.
Pentru a obține un ordin de protecție, trebuie să depui o cerere la instanță, explicând situația și prezentând dovezi ale actelor de violență.
Agresorul poate fi supus mai multor consecințe legale, inclusiv emiterea unui ordin de protecție care îi restricționează libertatea de mișcare și comunicare.
De asemenea, agresorul poate fi obligat să participe la ședințe de consiliere psihologică și poate fi urmărit penal pentru actele de violență comise.
Instanța poate dispune și alte măsuri de siguranță pentru a proteja victima și pentru a preveni viitoare acte de violență.
Ordinul de protectie | Cum te poate ajuta in situatii de violenta si abuz
Care sunt conditiile de admisibilitate a emiterii ordinului de protectie intr-un caz de violenta in familie
Cabinet Avocat Bucuresti
0724260383
Default content