Cum ceri administrarea de probe noi in apel | Ce argumente aduci sa fie admise

Administrarea de probe noi in apel, refacerea sau completarea probelor administrate in prima instanta da posibilitatea partii nemultumite sa obtina o solutie favorabila.

De multe ori, partea nemultumita de procesul civil desfasurat la prima instanta poate sa considere ca administrarea probelor nu a fost corecta.

Ca, nu au fost respectate procedurile legale, afectând astfel caracterul echitabil al procesului.

Sau ca, probele prin care-si dovedea sustinerile au fost respinse fără motive întemeiate, iar interpretarea greșită a legii a influențat decizia instanței.

In astfel de cazuri, partile pot formula apel prin care sa solicite administrarea de probe noi, completarea sau refacerea probelor adminsistrate la prima instanta.

Considera ca in acest fel se face aplicarea corectă a normelor legale pentru a un proces echitabil.

Conceptul de administrare de probe noi în cadrul procedurii de apel.

Administrarea de probe noi în apel se referă la procesul prin care părțile implicate într-un proces pot introduce noi dovezi.

Sau, pot contesta probele existente într-o instanță de apel, după ce s-a dat o hotărâre la prima instanță.

Acest proces are loc în cadrul unui apel, care reprezintă o procedură judiciară prin care o hotărâre anterioară poate fi reanalizata de către o instanță superioară.

Administrarea de probe în apel, diferența față de administrarea de probe în prima instanță

Potrivit art.249 din Codul de procedura civila, cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.

Administrarea probelor are o importanta deosebita in desfasurarea procesului civil, numai prin administrare de probe, cel care formuleaza apelul poate sa dovedeasca sustinerile.

Acest princpiu se aplica si in procedura apelului.

In acest stadiu, principalul scop al administrării de probe este de a permite părților să aducă în discuție noi dovezi care nu au fost prezentate în prima instanță.

Sau, să conteste modul în care probele au fost administrate sau evaluate inițial.

În general, există dispozitii stricte pentru depunerea de noi probe în cadrul procesului de apel, ce pot varia în funcție de specificul cauzei.

În prima instanță, părțile depun probele în cadrul procesului inițial.

In apel, administrarea de probe se referă la prezentarea sau contestarea de dovezi după ce o hotărâre a fost deja emisă la prima instanță.

Administrarea de probe noi in apel este adesea asociată cu identificarea și corectarea erorilor judiciare comise în prima instanță.

Părțile pot argumenta că hotărârea anterioară a fost bazată pe o interpretare greșită a probelor sau că au apărut noi dovezi relevante.

În apel, instanța superioară poate avea un punct de vedere diferit față de instanța de primă instanță.

Este insa necesară prezentarea de argumente solide și dovezi clare pentru a justifica o desfiintare a hotărârii inițiale.

Un avocat experimentat din București poate juca un rol esențial în această fază, unde administrarea de probe noi poate aduce elemente decisive în sprijinul cazului tău.

Este esențial să colaborezi cu un avocat bine pregătit pentru a naviga prin această procedură și a asigura o prezentare corespunzătoare a noilor dovezi.

Ce inseamna ca la administrarea de probe noi în apel se aplica principiul efectului devolutiv

Probele ce urmeaza sa fie folosite in apel se vor preciza in cererea de apel, iar de catre intimat, prin intampinare.

In acest sens, art.470 Cod procedura civila prevede ca, cererea de apel va cuprinde sub sanctiunea decaderii, probele invocate in sustinerea apelului.

Apelul este reglementat in art.466-482 din Codul de procedura civil si da partilor posibilitatea obtinerii unei solutii favorabile prin judecarea procesului in fata unei instante superioare.

In acest fel apelul are efect devolutiv, se realizeaza un control judiciar al hotararii apelate, o noua judecata in fond si se poate obtine indreptarea acesteia.

Problemele care au fost analizate in fata instantei de fond sunt repuse in discutie in fata instantei de apel, astfel ca apelul are un caracter devolutiv.

Art. 476 Cod procedura civila reglementeaza efectul devolutiv al apelului si dispune ca, apelul exercitat in termen provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept.

Decizia ICCJ privind administrarea de probe noi în apel, cum a reglementat controversele

Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, prin Decizia nr. 9/2020 din 30/03/2020  in dosarul nr. 51/1/2020 a solutionat o cerere privind noţiunea de probe noi ce pot fi propuse şi încuviinţate în faza apelului.

Anume, daca se includ doar probele propuse în faţa primei instanţe prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare şi care au fost respinse pentru nerespectarea condiţiilor ce decurg din dispoziţiile art. 255 şi art. 258 din Codul de procedură civilă.

Sau, şi acelea care nu au fost propuse în faţa primei instanţe sau au fost propuse tardiv, iar prima instanţă de fond a constatat decăderea.

Instanta suprema s-a referit la posibilitatea conferită judecătorului prin art. 22 alin. (2) teza a II-a din Codul de procedură civilă ca, în scopul aflării adevărului, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare.

Chiar dacă părţile se împotrivesc, nu le degrevează pe acestea din urmă de obligaţia de a propune în condiţiile procedurale probele de care înţeleg să se folosească pentru dovedirea pretenţiilor şi apărărilor formulate.

Acest aspect rezulta din art. 254 alin. (6) din Codul de procedură civilă.

Statuează că părţile nu vor putea invoca în căile de atac omisiunea instanţei de a administra din oficiu probele pe care ele însele nu le-au propus şi administrat în condiţiile legii.

Ca atare, instanta suprema a hotarat ca este obligaţia instanţei de apel de a administra probatoriile necesare stabilirii situaţiei de fapt reale.

Aflării adevărului în cauză în raport cu normele legale aplicabile raportului juridic litigios dedus judecăţii.

De a realiza, în limitele sesizării sale, o nouă judecată de fond.

Această interpretare şi aplicare a legii asigurând valorificarea drepturilor consacrate de art. 21 şi art. 24 din Legea fundamentală şi art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

S-a referit la Hotărârea din 28 iunie 2005, Virgil Ionescu împotriva României, paragraful 44, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 8 mai 2006).

Respectiv, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă cererile şi observaţiile părţilor sunt într-adevăr „auzite”.

Adică examinate conform normelor de procedură de către tribunalul sesizat, prevederile Convenţiei impunând instanţelor naţionale obligaţia de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor şi cererilor de probatoriu ale părţilor pentru a le aprecia pertinente.

Art. 478 si 479 Cod procedura civila, despre limitele efectului devolutiv fata de judecata la prima instanţă

Desi apelul are un efect devolutiv, cunoaste anumite limite.

De exemplu, in cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprinde motive, mijloace de aparare sau dovezi noi.

Instanta de apel se va pronunta, in fond, numai pe baza celor invocate la prima instanta.

De asemenea, prin apel este posibil sa nu se solicite judecata in fond sau rejudecarea.

Ci, anularea hotararii de prima instanta si respingerea ori anularea cererii de chemare in judecata ca urmare a invocarii unei exceptii sau trimiterea dosarului la instanta competenta.

Din aceste motive, probele ce urmeaza sa fie folosite in apel se vor preciza in cererea de apel, iar de catre intimat, prin intampinare.

In acest sens, art.470 Cod procedura civila prevede ca, cererea de apel va cuprinde sub sanctiunea decaderii, probele invocate in sustinerea apelului.

Atunci când te confrunți cu necesitatea administrării de probe noi în procesul de apel, angajarea unui avocat din București devine o decizie strategică.

Un profesionist în domeniu cunoaște detaliile procedurilor legale și are abilitatea de a elabora și prezenta în mod eficient noile dovezi în fața instanței. Experiența și cunoștințele solide ale unui avocat București pot face diferența în câștigarea cazului tău în apel.

Limitele efectului devolutiv rezulta din faptul ca, partile nu se vor putea folosi in apel de alte probe si motive decat cele invocate la instanta de fond sau aratate in cererea de apel ori in intampinare.

Art.478 Cod procedura civila despre limitele efectului devolutiv

• prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în faţa primei instanţe;
• in apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată;
• şi nici nu se pot formula pretenţii noi.

 In ce situatii instanta de apel incuviinteaza administrarea de probe noi:

• a caror necesitate rezulta din dezbateri.
• părţile pot să explice pretenţiile care au fost cuprinse implicit în cererile sau apărările adresate primei instanţe.
• se vor putea cere, de asemenea, dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanţe şi va putea fi invocată compensaţia legală.
• partea care a fost decazuta din dreptul de a administra o proba la judecata in fata primei instante poate solicita administrarea acelei probe in apel deoarece legea nu interzice aceasta.
• permite administrarea de probe noi in apel, chiar daca nu au fost administrate la prima instanta din vina partii sau instanta nu le-a admis.
• exemplele date in literatura de specialitate , partea nu a administrat proba cu martori pentru ca nu a precizat in termen numele si adresa acestora.
• sau, nu a platit onorariul expertului desemnat de instanta pentru efectuarea expertizei judiciare.

Ce posibilitati de administrare de probe exista in apel:

• sa administreze probele solicitate la instanta de fond, chiar daca nu au fost incuviintate sau administrate ori s-a renuntat la acestea;
• sa administreze in totalitate probele administrate la instanta de fond.
• sa administreze probele noi solicitate prin cererea de apel sau in motivare;
• sa refaca si sa completeze probele administrate la prima instanta;
• sa refaca in totalitate probele administrate la prima instanta.
• in scopul justei solutionari a cauzei si aflarii adevarului, ca in plus fata de probele administrate la prima instanta sa aduca probe noi prin care sa isi demonstreze sustinerile
• De precizat ca dovezile noi sunt definite in art.476 alin.(2) Cod procedura civila

Intr-o situație în care administrarea de probe nioi poate schimba solutia procesului, consultarea cu un avocat specializat din București devine necesara. Acest profesionist poate oferi îndrumare cu privire la natura probelor relevante, pregătirea documentației necesare și modul optim de prezentare în fața instanței de apel.

Cu un avocat București alaturi de tine vei fi mai sigur pe tine pe durata acestui proces.

Cum ceri administrarea de probe noi in apel, refacere a probelor administrate la instanța de fond și completarea celor existente

Solicitarea in apel de administrare de astfel de probe trebuie sa aiba în vedere circumstanțe esențiale ce au fost omise sau insuficient dezvoltate în procesul anterior.

Demersul trebuie sa fie susținut de temeiuri legale și principii fundamentale de drept, menite să asigure un proces echitabil și o soluționare corectă a cauzei

Trebuie precizat ca probele administrate la instanța de fond au fost incomplete și nu au reflectat în mod adecvat întreaga complexitate a situației.

Solicitarea de administrare de astfel de probe trebuie să sublinieze aspecte relevante ale cauzei, nelamurite.

Sa aducă informații esențiale pentru o înțelegere completă a circumstanțelor de fond.

Aceasta sa fie justificată din perspectiva prevederilor legale, care permite părților să ofere noi dovezi pentru a susține apelul lor.

Sa evidentieze faptul ca procedura de administrare a probelor la instanța de fond a fost caracterizată de deficiențe serioase, afectând drepturile fundamentale ale părții.

De ce unele probe au fost respinse fără o justificare adecvată, iar altele au fost evaluate în mod eronat.

Sa se faca referiri la jurisprudența pertinentă și prevederile legale relevante pentru care solicita refacerea acestor probe pentru a remedia erorile și a asigura un proces corect și echitabil.

De asemenea, motivul pentru care probele deja administrate pot necesita completări pentru a acoperi lacunele și pentru a corecta interpretările inexacte.

Să se ofere părților posibilitatea de a completa sau clarifica anumite aspecte ale probelor existente, pentru a evita interpretarea gresita a faptelor.

In ce conditii instanta de apel admite administrarea de probe noi?

Instanta de apel nu este obligata sa incuviinteze administrarea de probe noi propuse sau refacerea celor deja administrate .

Dispune administrarea acestora numai daca apreciaza ca sunt uitile cauzei, necesare pentru solutionarea cauzei.

De aceea, partea care solicita readministrarea unei probe trebuie sa motiveze in mod corespunzator cererea sa.

Sa arate care este concludenta acesteia, ca este necesara administrarea de probe noi in scopul lamuririi cauzei respective

In acest sens, art. 479 din Codul de procedura civila contine dispozitii privind judecata in apel.

Dispune ca, instanţa de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă.

Motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu.

Instanţa de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanţă, în cazul în care consideră că sunt necesare pentru soluţionarea cauzei, precum şi administrarea probelor noi propuse în condiţiile art. 478 alin. (2).

Daca instanta considera ca nu este necesara administrarea de probe noi sau refacerea  sau completarea probelor de la prima instanta, va pronunta hotararea numai pe baza probelor administrate prima instanta.

Care este procedura de administrare de probe noi in apel

Administrarea probelor se face conform dispozitiilor art. 482 Cod procedura civila.

Respectiv, dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezentul capitol.

Rolul determinant al unui avocat din București în admiterea administrarii de probe noi

În apel, fiecare detaliu poate face diferența, alegerea unui avocat din București devine o componentă importanta a strategiei tale legale.

Un profesionist nu numai că înțelege complexitatea procedurilor de administrare a probelor noi, dar are și cunoștințe despre jurisprudența.

Astfel, cu sprijinul unui avocat București dedicat, șansele tale de succes în administrarea de probe noi în apel cresc semnificativ.

Cu toții recurgem la serviciile unui avocat în momente cruciale ale vieții noastre.

Dacă te afli în căutarea unui avocat dedicat și experimentat în București, poti să apelezi la serviciile oferite de Cabinetul de avocatura Tudor Ion.

Cu experiență în domeniul juridic este o alegere potrivită pentru rezolvarea problemelor tale legale.

Studiu de caz despre efectul devolutiv al apelului

Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, reclamantul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Reclamantul a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 274.200 RON reprezentând parte din diferenţa dintre valoarea de 774.200 RON.

Precum şi obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculate de la data emiterii titlului de conversie şi până la data plăţii.

Ce au hotarat instanta de fond si instanta de apel

Prin sentinţa civilă nr. 2063 din 30 decembrie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, ca neîntemeiată.

A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ministerul Finanţelor, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 1410A din 19 octombrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant.

Împotriva deciziei civile nr. 1410A din 19 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs reclamantul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, precum şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil, părţile au dreptul de a dispune de obiectul procesului (dreptul subiectiv sau interesul născut din raportul juridic dedus judecăţii) şi de mijloacele procesuale acordate de lege în acest scop.

Însă, acest drept nu poate fi valorificat decât în limitele stabilite de legiuitor, exercitarea lui de către titular neputând avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe.

Cum a motivat instanta de recurs solicitarea de administrarea de probe?

Conform prevederilor art. 22 alin. (6) C. proc. civ., judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.

Regulă dezvoltată şi în art. 397 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează că instanţa este obligată să se pronunţe asupra tuturor cererilor deduse judecăţii, ea neputând acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut.

Altfel spus, judecătorul este ţinut de cadrul procesual trasat de către părţi, sub aspectul obiectului, cauzei şi al părţilor, trebuind să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără a depăşi limitele învestirii – numai asupra a ceea ce s-a cerut.

Dispoziţiile art. 476 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanţa de apel analizând cauza atât în fapt, cât şi în drept.

De regulă, devoluţiunea este totală, însă apelul este limitat, pe de o parte, de ceea ce s-a apelat – tantum devolutum quantum appellatum şi, pe de altă parte, de ceea ce s-a dedus judecăţii la prima instanţă – tantum devolutum quantum iudicatum.

Aşadar, efectul devolutiv al apelului nu vizează toate problemele de fapt şi de drept deduse judecăţii, ci numai pe cele care sunt criticate expres sau implicit de către apelant, cu respectarea principiului disponibilităţii.

Astfel, efectul devolutiv al apelului poate fi limitat de către apelant, în acest sens statuând art. 477 alin. (1) C. proc. civ., conform cu care: “instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată”.

Înalta Curte constată că această conduită a fost urmată de instanţa de apel.

Iar dacă în urma raţionamentului judiciar pe care l-a expus în cuprinsul considerentelor deciziei atacate, a ajuns la altă concluzie decât cea dezvoltată de recurentul-reclamant, nu înseamnă că s-a produs o încălcare a prevederii procesual civile mai sus enunţată.

Analiza instanţei s-a circumscris apărărilor aşa cum au fost ele inserate în motivele deduse judecăţii apelului.

Pentru a afla mai multe despre serviciile noastre poți accesa site-ul nostru:

https://avocat-tudor.ro

0724260393

Alte articole de acest autor:

Conflictul de interese, cand poate exista si cum poate fi evitat

Cabinetul de avocat Tudor Ion acorda consultanta, asistenta si reprezentare in dosarele de apel.

Pentru detalii ne puteti contacta prin formularul de contacta, telefon sau e mail, ori clic aici

Cabinet Avocat Bucuresti

0724260393