Modul de formulare a intrebarilor din interogatoriu poate fi un pas important in dovedirea pretentiilor partii care administreaza aceasta proba.
In ce priveste interogatoriul, acesta este un act procedural cu ajutorul caruia se obtine, in mod provocat, marturisirea judiciara a partilor din proces.
Recunoasterea unui fapt, respectiv, marturisirea judiciara se poate obtine in timpul judecarii procesului civil, prin solicitarea probei cu interogatoriul, respectiv formularea de intrebari catre cealalta parte.
In acest sens, in art. 351 Cod procedura civila se prevede ca instanţa poate încuviinţa, la cerere sau din oficiu, chemarea la interogatoriu a oricăreia dintre părţi, cu privire la fapte personale, care sunt de natură să ducă la soluţionarea procesului.
Interogatoriul se solicita de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar de catre parat prin intampinare.
Reclamantul, ca si orice parte din proces, are tot interesul sa se foloseasca în dovedirea pretenţiilor de interogatoriul pârâtului.
Prin urmare, este necesar să solicitaţi prin cererea de chemare în judecată proba cu interogatoriul.
Precizam insa ca mijlocul de proba privind interogatoriul se poate solicita si ulterior, in conditiile in care:
Art. 194 lit.e) Cod procedura civila prevede conditiile in care se depune interogatoriul.
Respectiv, atunci cand reclamantul doreşte să îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfăţişarea în persoană a acestuia dacă pârâtul este o persoană fizică.
Prin urmare, in cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată.
Un caz special poate fi cel in care instanta de judecata dispune amanarea cauzei pentru administrarea probei cu interogatoriul.
Intr-o astfel de situatie, partea este obligata ca, in termen de 5 zile calendaristice de la incuviintare, sa depuna interogatoriul la instanta
Proba cu interogatoriul este supusa dezbaterii contradictorii a partilor, dupa care urmeaza ca instanta sa se pronunte daca proba este admisibila.
De fapt, instanta procedeaza in conditiile art. 237 lin.2 pct.7 Cod procedura civila privind conditiile de admisibilitate ale probelor.
Respectiv, va încuviinţa probele solicitate de părţi, pe care le găseşte concludente, precum şi pe cele pe care, din oficiu, le consideră necesare pentru judecarea procesului şi le va administra în condiţiile legii.
Daca aspectele ce urmau a fi dovedite rezulta din inscrisurile aflate la dosar, instanta poate aprecia ca intrebarile din interogatoriu nu sunt utile cauzei.
Partea careia i s-a admis proba cu interogatoriul va formula în scris întrebările prin care urmareste sa-si dovedeasca pretentiile.
De obicei întrebările se consemneaza în partea stângă a interogatoriului, urmand ca in partea dreaptă sa se consemneze răspunsurile.
La momentul luarii interogatoriului cel chemat în persoană va fi întrebat de către preşedinte asupra fiecărui fapt în parte.
Cu încuviinţarea preşedintelui, fiecare dintre judecători, procurorul, când participă la judecată, precum şi partea adversă pot pune direct întrebări celui chemat la interogatoriu.
Partea va răspunde fără să poată citi un proiect de răspuns scris în prealabil.
Ea se poate folosi însă de însemnări, cu încuviinţarea preşedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
Dacă partea declară că pentru a răspunde trebuie să cerceteze înscrisuri, registre sau dosare, se va putea fixa un nou termen pentru interogatoriu.
Când ambele părţi sunt de faţă la luarea interogatoriului, ele pot fi confruntate.
In final, cel ce a raspuns la interogatoriu va luat cunoştinţă de ce s-a consemnat si va semna interogatoriul pe fiecare pagină.
Conform art.203 din Codul de procedura civila, in cazul persoanelor juridice, interogatoriul se ataseaza cererii de chemare in judecata.
In continuare interogatoriul se va comunica, procedura facand parte din etapa administrativa a judecatii, respectiv, masurile pentru pregatirea judecatii.
Prin urmare, persoanele juridice răspund în scris la interogatoriu, acesta fiindu-le comunicat.
Dupa primirea interogatoriului, se comunica raspunsul, acesta fiind semnat şi stampilat.
La primul termen de judecata, se va trece la discutarea admisibilitatii probei cu interogatoriul in conditiile mai sus aratate.
Art. 254 alin. 4 lit. c) din Codul de procedura civila se refera la situatiile in care interogatoriul a fost propus peste termen si trebuie comunicat in scris partii chemate la interogatoriu.
Partea care l-a propus are obligatia de a depune intrebarile in termen de 5 zile de la incuviintarea mijlocului de proba .
Daca aceasta prevedere nu este respectata sanctiunea este decaderea partii din solicitarea acestei probe.
In acest sens sunt dispozitiile art. 254 alin. 1 Codul de procedura civila.
In situatia in care partea locuieste in strainatate are posibilitatea sa fie reprezentata in proces printr-un mandatar.
In aceasta situatie interogatoriul se va comunica in scris mandatarului, urmand ca acesta sa depuna raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice.
In caz de refuz de răspuns la interogatoriu fără motive temeinice instanţa poate socoti aceste împrejurări ca un început de dovadă în folosul celuia care a propus interogatoriul.
Daca acest început de dovadă se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar exista posibilitatea ca instanta sa considere ca fiind dovedite pretentii partii adverse.
In practica judiciara s-a aratat ca refuzul intimatei parate de a se prezenta la administrarea probei cu interogatoriul, acesta este un drept si nu o obligatie.
Asadar, modalitatea in care partea in patrimoniul careia se gaseste acel drept si-l exercita, nu poate fi cauza de nelegalitatea a hotararii.
In ceea ce priveste incidenta disp. art. 358 C.pr.civ., apelantul omite a avea in vedere consecintele juridice ale refuzului de prezentare la interogatoriu.
Legea instituie prin acest text de lege o prezumtie a carei aplicabilitate este lasata la latitudinea suverana a instantei de judecata care poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina ori numai ca un inceput de dovada scrisa
Interogatoriul se depune in scris si se semneaza, urmand ca in cazul persoanelor fizice presedintele completului de judecata sa puna intrebarile.
In principiu, intrebarile formulate prin interogatoriu trebui sa constituie un fel de capcana pentru cel care trebuie sa raspunda la interogatoriu.
Se are in vedere elementul de surpriza, faptul ca acesta este obligat sa raspunda intrebarilor in mod direct, nemijlocit si fara sa pregateasca un raspuns in prealabil.
In consecinta, intrebarile formulate ar trebui sa fie de asa natura incat sa poata surprinda pe cel chemat la interogatoriu si sa raspunda in sensul pe care-l doriti in dovedirea pretentiilor.
Daca modul in care redactati intrebarile, numarul acestora, formularea lor in mod concis si precis, ordinea in care le puneti se coroboreaza cu alte mijloace de proba, ar trebui sa conduca la dovedirea pretentiilor.
Instanța…………. (se precizeaza instanta la care este dosarul)
Dosar nr……………
INTEROGATORIU
Formulat de…..(se precizeaza numele si calitatea partii) pentru……….(se precizeaza numele partii care raspunde la interogatoriu)
ÎNTREBĂRI /
RĂSPUNSURI
ne puteți preciza …………………………………………………………………| …………………………………………………………………
INSTANȚA
GREFIER
Partea care a propus interogatoriul
Partea căreia i se ia interogatoriul
Tribunalul a comunicat paratei, prin avocat, un exemplar al interogatoriului astfel cum a fost incuviintat reclamantei.
I-a pus in vedere ca pana la termenul de judecata urmator sa raspunda in scris, potrivit prevederilor art.355 NCPC.
Parata, prin avocat, a solicitat, la randul sau, proba cu interogatoriul reclamantei, astfel cvum a fost solicitata si prin intampinare.
Tribunalul a solicitat paratei, prin avocat, sa indice teza probatorie.
Sa arate care sunt faptele persoanale ale salariatei in legatura cu solutionarea procesului care tind la solutionarea cauzei.
Sa aiba in vedere cauza concedierii, respectiv o concediere individuala pentru motive care nu tin de persoana salariatei, caz in care faptele personale ale acesteia nu sunt de natura sa duca la solutionarea procesului.
Parata, prin avocat, arata ca este vorba de volumul de activitate, aratand ca norma de munca este de opt ore pe zi, iar angajatorul nu a putut sa o asigure.
Tribunalul a solicitat paratei sa precizeze daca aceasta chestiune reprezinta un fapt personal al reclamantei sau al paratei.
Parata arata ca nu este.
Cu privire la proba cu interogatoriul reclamantei, solicitata de catre parata, instanta o respinge. Are in vedere lipsa tezei probatorii si fata de imprejurarea ca, avand in vedere imprejurtarea ca, avand in vedere cauza concedierii, respective, o concediere individuala pentru motive care nu tin de persoana salariatei, faptele persoanle ale acesteia nu sunt de natura sa duca la solutionarea procesului.
Propunerea probelor, in ce conditii se poate completata probatoriul
Cabinetul de avocat Tudor Ion ofera consultanta juridica, asistenta si reprezentare in procese civile si penale.
Pentru detalii, ne puteti contacta prin formular, telefon, e mail office@avocat-tudor.ro sau clic aici
Cabinet Avocat
0724260393
Default content