Atunci când o persoană decide să inițieze o acțiune în instanță, cererea de chemare în judecată trebuie să respecte o serie de condiții legale pentru a fi admisă de către judecător.
Procesul de judecată nu poate începe dacă această cerere nu este corect întocmită și nu îndeplinește cerințele impuse de legislația în vigoare.
În acest articol, vom analiza principalele condiții pe care o cerere de chemare în judecată admisă trebuie să le îndeplinească și ce poate duce la respingerea acesteia încă din faza inițială.
Lipsa anumitor elemente poate duce chiar la anularea cererii de chemare în judecată.
Ca avocat in civil din Bucuresti, cunosc faptul ca desfasurarea procesului civil ori penal se face dupa anumite reguli clare, precise.
Cunoasterea regulilor dupa care se desfasoara un proces ajuta partile implicate sa-si cunoasca drepturile si obligatiile.
Dar si modalitatile juridice prin care pot sa castige procesul.
Unele persoane, parti in proces, nu actioneaza cand si cum trebuie in functie de regulile de procedura, astfel ca exista riscul sa piarda procesul.
De exemplu, probele trebuie solicitate la timpul potrivit. Este adevarat ca regulile de procedura nu pot fi cunoscute in totalitate.
Cu toate acestea, mai ales cand se afla in fata unui proces, regulile respective trebuie sa fie in atentia celui aflat intr-un litigiu.
Un prim pas in cunoasterea regulilor unui proces este referitor la conditiile ce trebuie sa le indeplineasca cererea de chemare in judecata. Daca cineva doreste sa fie parte in proces, este necesar sa formuleze o cerere de chemare in judecata.
Cererea de chemare in judecata este singura forma prin care o persoana poate sa se adreseze instantei de judecata si sa solicite o rezolvare.
Procesul civil nu presupune, precum in cel penal, o sesizare din oficiu a organelor competente. Acesta se desfasoara ca urmare a cererii persoanei al carei drept se presupune ca a fost incalcat, a dreptului de dispozitie al acesteia.
Cel interesat va solicita prin cererea de chemare in judecata ca persoana raspunzatoare sa fie trasa la raspundere si sa fie aparat dreptul sau.
Persoana care formulează cererea de chemare în judecată se numește reclamant. Persoana împotriva căreia se formulează cererea de chemare în judecată se numește pârât.
In principal într-o acțiune există reclamant și pârât, dar pot exista și chemați în garanție sau intervenienți.
Codul de procedură civilă reglementează elementele ce intra in conținutul cereri de chemare în judecată.
Cererea de chemare in judecata trebuie sa fie redactata intr-o anumita forma, asa cum prevede art.148 Cod procedura civila.
In primul rand, ca orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris. Este normal sa fie asa, pentru ca cererea de chemare in judecata este o piesa la dosar.
Cererea de chemare in judecata trebuie tehnoredactata sau dactilografiata pentru ca scrisul de mana poate sa nu fie lizibil.
De asemenea, cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda unele elemente obligatorii:
-indicarea instanţei căreia îi este adresată;
-numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor;
-numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul;
-obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura.
De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi. Precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin înscris în formă electronică.
Din anumite motive, este posibil ca cererea sa nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă. La primul termen judecătorul va stabili identitatea părţii prin unul dintre mijloacele prevăzute de lege. Ii va citi conţinutul cererii şi îi va lua consimţământul cu privire la aceasta.
Despre toate acestea se va face menţiune în încheiere.
Cererea de chemare in judecata trebuie sa aiba un cuprins corespunzator dispozitiilor art.194 Cod procedura civila.
-numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru
persoane juridice, denumirea şi sediul lor;
-codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală;
-numărul de înmatriculare in registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului;
-numele pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant.
Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
-numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces’
In cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional.
Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
-obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci
când acesta este evaluabil în bani. Precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.
Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul. In lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic.
Dacă reclamantul arată că nu cunoaşte domiciliul pârâtului, el este dator să prezinte instanţei dovezi din care să reiasă că a făcut tot posibilul pentru aflarea domiciliului pârâtului.
O situatie speciala este dacă reclamantul locuieşte în străinătate. Se va arăta şi domiciliul procesual ales din România unde urmează să i se facă toate comunicările privind desfășurarea procesului.
La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară. Se va arata titularul înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul. In cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
-arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea.
Adica, motivul pentru care cheama pe cineva in judecata, descrierea motivelor, a situatiilor ce justifica cererea de chemare in judecata.
-arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.
Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Cod prcedura civila.
In cazul probei cu înscrisuri, se va ataşa la cerere atâtea exemplare câţi pârâţi sunt și un exemplar pentru instanţă;
în cazul probei cu martori, se va menţiona numele și domiciliul acestora;
Reclamantul are posibilitatea sa-şi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului. In acest caz va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică.
În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată.
Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
-semnătura.
De mentionat ca la cererea de chemare in judecata se va atasa dovada timbrarii.
Anularea cererii de chemare in judecata poate fi decisa de instanta, in mod obisnuit, printr-o incheiere de sedinta in cadrul procedurii de regularizare, atunci cand reclamantul nu isi completeaza cererea cu informatiile obligatorii solicitate de completul de judecata sau, dupa caz, nu achita taxa judiciara de timbru stabilita conform legii.
In cazul in care cererea de reexaminare formulata de reclamant impotriva acestei incheieri este admisa, pe motiv ca anularea a fost dispusa eronat sau ca neregularitatile au fost corectate in termenul legal, cererea va fi retrimisa completului initial si procesul va putea continua.
O cerere de chemare in judecata admisa trebuie sa indeplineasca toate cerintele legale pentru a putea trece de filtrul procedurii de regularizare.
Totusi, exista cazuri in care cererea de chemare in judecata admisa initial poate fi ulterior anulata daca se constata, chiar si in timpul procesului, ca neregularitatile care ar fi trebuit sa duca la anularea sa nu au fost corectate.
Un astfel de demers este necesar pentru a preveni mentinerea pe rol a unor cereri care nu indeplinesc cerintele legale, chiar daca acestea au fost, initial, acceptate din greseala
Art.196 Cod procedura civila reglementeaza situatia cand cererea de chemare în judecată este nula. Respectiv, nu cuprinde numele şi prenumele, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii. De asemeni, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia.
Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe.
Reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie.
În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea.
Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condiţiile prevăzute in alineatul de mai sus.
Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează. Reclamantul este cel care trebuie să achite taxa de timbru.
Judecătorul nu trece la judecarea unui dosar dacă reclamantul nu plătește taxa de timbru stabilită în conformitate cu legea.
Dacă pârâtul formulează cerere reconvențională, și acesta va fi nevoit să plătească taxa de timbru.
Cererea de chemare în judecată se depune în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare plus un exemplar pentru instanță.
Cererea de chemare în judecată poate fi depusă personal sau prin
reprezentant. Prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prinînscris în formă electronică.
Se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de
intrare. După înregistrare, cererea şi înscrisurile care o însoţesc,, se predau preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta.
Acesta va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a
aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii. Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele art.194-197.
Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile.
Cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii.
Art.132 alin.1 dispune că la prima zi de înfăţişare instanţa va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii precum şi pentru a propune noi dovezi.
Conform art.134 este socotită ca prima zi de înfăţişare cea în care părţile, legal citate, pot pune concluzii. Părţile sunt prezente la instanţă sau dacă lipsesc sunt citate, părţile se pot judeca pe cererea de chemare în judecată.
Cererile de modificare sunt acelea prin care reclamantul intenţionează să schimbe elemente importante ale cererii de chemare în judecată. De exemplu, reclamantul poate solicita chemarea în judecată a altor persoane.
Aceasta solutie se bazează pe analiza probelor prezentate de părți și administrate de instanță.
Dacă, în urma evaluării, instanța constată că pretențiile reclamantului nu sunt justificate în raport cu probele și normele juridice, aceasta va decide respingerea cererii.
În unele cazuri, cererea de chemare în judecată poate fi respinsă parțial, adică doar anumite capete de cerere sunt respinse, în timp ce altele sunt admise.
Totodată, pe parcursul procesului pot apărea cereri adiționale care pot, pe lângă cererile principale formulate inițial, în timpul procesului pot apărea cereri incidente, cum ar fi cererile reconvenționale sau cele de intervenție voluntară, care pot modifica dinamica judecății.
Aceste cereri adiționale pot avea un impact asupra rezultatului final, fie prin susținerea unor noi pretenții, fie prin contestarea celor deja formulate.
Admiterea cererii de chemare în judecată va depinde nu doar de pretențiile inițiale, ci și de felul în care instanța gestionează aceste cereri suplimentare, interpretând și aplicând normele legale în contextul fiecărui caz în parte.
Propunerea probelor, in ce conditii se poate completa probatoriul
Renuntarea la judecata
In ce cazuri cererea de stramutare a unui dosar poate avea sanse mai mari de succes
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.
https://avocat-tudor.ro0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion va ofera consultanta juridica, asistenta si reprezentare in litigii de drept civil.
Luati legatura cu noi, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Atunci când o persoană decide să inițieze o acțiune în instanță, cererea de chemare în judecată trebuie să respecte o serie de condiții legale pentru a fi admisă de către judecător.
Procesul de judecată nu poate începe dacă această cerere nu este corect întocmită și nu îndeplinește cerințele impuse de legislația în vigoare.
În acest articol, vom analiza principalele condiții pe care o cerere de chemare în judecată admisă trebuie să le îndeplinească și ce poate duce la respingerea acesteia încă din faza inițială.
Lipsa anumitor elemente poate duce chiar la anularea cererii de chemare în judecată.
Ca avocat in civil din Bucuresti, cunosc faptul ca desfasurarea procesului civil ori penal se face dupa anumite reguli clare, precise.
Cunoasterea regulilor dupa care se desfasoara un proces ajuta partile implicate sa-si cunoasca drepturile si obligatiile.
Dar si modalitatile juridice prin care pot sa castige procesul.
Unele persoane, parti in proces, nu actioneaza cand si cum trebuie in functie de regulile de procedura, astfel ca exista riscul sa piarda procesul.
De exemplu, probele trebuie solicitate la timpul potrivit. Este adevarat ca regulile de procedura nu pot fi cunoscute in totalitate.
Cu toate acestea, mai ales cand se afla in fata unui proces, regulile respective trebuie sa fie in atentia celui aflat intr-un litigiu.
Un prim pas in cunoasterea regulilor unui proces este referitor la conditiile ce trebuie sa le indeplineasca cererea de chemare in judecata. Daca cineva doreste sa fie parte in proces, este necesar sa formuleze o cerere de chemare in judecata.
Cererea de chemare in judecata este singura forma prin care o persoana poate sa se adreseze instantei de judecata si sa solicite o rezolvare.
Procesul civil nu presupune, precum in cel penal, o sesizare din oficiu a organelor competente. Acesta se desfasoara ca urmare a cererii persoanei al carei drept se presupune ca a fost incalcat, a dreptului de dispozitie al acesteia.
Cel interesat va solicita prin cererea de chemare in judecata ca persoana raspunzatoare sa fie trasa la raspundere si sa fie aparat dreptul sau.
Persoana care formulează cererea de chemare în judecată se numește reclamant. Persoana împotriva căreia se formulează cererea de chemare în judecată se numește pârât.
In principal într-o acțiune există reclamant și pârât, dar pot exista și chemați în garanție sau intervenienți.
Codul de procedură civilă reglementează elementele ce intra in conținutul cereri de chemare în judecată.
Cererea de chemare in judecata trebuie sa fie redactata intr-o anumita forma, asa cum prevede art.148 Cod procedura civila.
In primul rand, ca orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris. Este normal sa fie asa, pentru ca cererea de chemare in judecata este o piesa la dosar.
Cererea de chemare in judecata trebuie tehnoredactata sau dactilografiata pentru ca scrisul de mana poate sa nu fie lizibil.
De asemenea, cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda unele elemente obligatorii:
-indicarea instanţei căreia îi este adresată;
-numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor;
-numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul;
-obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura.
De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi. Precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin înscris în formă electronică.
Din anumite motive, este posibil ca cererea sa nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă. La primul termen judecătorul va stabili identitatea părţii prin unul dintre mijloacele prevăzute de lege. Ii va citi conţinutul cererii şi îi va lua consimţământul cu privire la aceasta.
Despre toate acestea se va face menţiune în încheiere.
Cererea de chemare in judecata trebuie sa aiba un cuprins corespunzator dispozitiilor art.194 Cod procedura civila.
-numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru
persoane juridice, denumirea şi sediul lor;
-codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală;
-numărul de înmatriculare in registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului;
-numele pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant.
Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
-numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces’
In cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional.
Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii;
-obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci
când acesta este evaluabil în bani. Precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.
Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul. In lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic.
Dacă reclamantul arată că nu cunoaşte domiciliul pârâtului, el este dator să prezinte instanţei dovezi din care să reiasă că a făcut tot posibilul pentru aflarea domiciliului pârâtului.
O situatie speciala este dacă reclamantul locuieşte în străinătate. Se va arăta şi domiciliul procesual ales din România unde urmează să i se facă toate comunicările privind desfășurarea procesului.
La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară. Se va arata titularul înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul. In cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt;
-arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea.
Adica, motivul pentru care cheama pe cineva in judecata, descrierea motivelor, a situatiilor ce justifica cererea de chemare in judecata.
-arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere.
Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Cod prcedura civila.
In cazul probei cu înscrisuri, se va ataşa la cerere atâtea exemplare câţi pârâţi sunt și un exemplar pentru instanţă;
în cazul probei cu martori, se va menţiona numele și domiciliul acestora;
Reclamantul are posibilitatea sa-şi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului. In acest caz va cere înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică.
În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în judecată.
Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
-semnătura.
De mentionat ca la cererea de chemare in judecata se va atasa dovada timbrarii.
Anularea cererii de chemare in judecata poate fi decisa de instanta, in mod obisnuit, printr-o incheiere de sedinta in cadrul procedurii de regularizare, atunci cand reclamantul nu isi completeaza cererea cu informatiile obligatorii solicitate de completul de judecata sau, dupa caz, nu achita taxa judiciara de timbru stabilita conform legii.
In cazul in care cererea de reexaminare formulata de reclamant impotriva acestei incheieri este admisa, pe motiv ca anularea a fost dispusa eronat sau ca neregularitatile au fost corectate in termenul legal, cererea va fi retrimisa completului initial si procesul va putea continua.
O cerere de chemare in judecata admisa trebuie sa indeplineasca toate cerintele legale pentru a putea trece de filtrul procedurii de regularizare.
Totusi, exista cazuri in care cererea de chemare in judecata admisa initial poate fi ulterior anulata daca se constata, chiar si in timpul procesului, ca neregularitatile care ar fi trebuit sa duca la anularea sa nu au fost corectate.
Un astfel de demers este necesar pentru a preveni mentinerea pe rol a unor cereri care nu indeplinesc cerintele legale, chiar daca acestea au fost, initial, acceptate din greseala
Art.196 Cod procedura civila reglementeaza situatia cand cererea de chemare în judecată este nula. Respectiv, nu cuprinde numele şi prenumele, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii. De asemeni, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia.
Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe.
Reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie.
În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea.
Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condiţiile prevăzute in alineatul de mai sus.
Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează. Reclamantul este cel care trebuie să achite taxa de timbru.
Judecătorul nu trece la judecarea unui dosar dacă reclamantul nu plătește taxa de timbru stabilită în conformitate cu legea.
Dacă pârâtul formulează cerere reconvențională, și acesta va fi nevoit să plătească taxa de timbru.
Cererea de chemare în judecată se depune în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare plus un exemplar pentru instanță.
Cererea de chemare în judecată poate fi depusă personal sau prin
reprezentant. Prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prinînscris în formă electronică.
Se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de
intrare. După înregistrare, cererea şi înscrisurile care o însoţesc,, se predau preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta.
Acesta va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a
aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii. Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele art.194-197.
Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile.
Cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii.
Art.132 alin.1 dispune că la prima zi de înfăţişare instanţa va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii precum şi pentru a propune noi dovezi.
Conform art.134 este socotită ca prima zi de înfăţişare cea în care părţile, legal citate, pot pune concluzii. Părţile sunt prezente la instanţă sau dacă lipsesc sunt citate, părţile se pot judeca pe cererea de chemare în judecată.
Cererile de modificare sunt acelea prin care reclamantul intenţionează să schimbe elemente importante ale cererii de chemare în judecată. De exemplu, reclamantul poate solicita chemarea în judecată a altor persoane.
Aceasta solutie se bazează pe analiza probelor prezentate de părți și administrate de instanță.
Dacă, în urma evaluării, instanța constată că pretențiile reclamantului nu sunt justificate în raport cu probele și normele juridice, aceasta va decide respingerea cererii.
În unele cazuri, cererea de chemare în judecată poate fi respinsă parțial, adică doar anumite capete de cerere sunt respinse, în timp ce altele sunt admise.
Totodată, pe parcursul procesului pot apărea cereri adiționale care pot, pe lângă cererile principale formulate inițial, în timpul procesului pot apărea cereri incidente, cum ar fi cererile reconvenționale sau cele de intervenție voluntară, care pot modifica dinamica judecății.
Aceste cereri adiționale pot avea un impact asupra rezultatului final, fie prin susținerea unor noi pretenții, fie prin contestarea celor deja formulate.
Admiterea cererii de chemare în judecată va depinde nu doar de pretențiile inițiale, ci și de felul în care instanța gestionează aceste cereri suplimentare, interpretând și aplicând normele legale în contextul fiecărui caz în parte.
Propunerea probelor, in ce conditii se poate completa probatoriul
Renuntarea la judecata
In ce cazuri cererea de stramutare a unui dosar poate avea sanse mai mari de succes
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.
https://avocat-tudor.ro0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion va ofera consultanta juridica, asistenta si reprezentare in litigii de drept civil.
Luati legatura cu noi, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro