Un avocat in Baroul Bucuresti cunoaste ca prin interceptarea comunicarilor unei persoane se pot obtine date importante pentru solutionarea unui dosar.
Cunoaste si ca in instante sunt situatii cand una din partile din proces solicita incuviintarea inregistrarii convorbirilor telefonice ale altei parti sau chiar filmari, inregistrarea video.
Admiterea acestora ca probe depinde insa daca urmeaza sa fie folosite intr-un proces penal sau civil si daca sunt respectate conditiile prevazute de lege.
Asadar, problema admiterii sau nu a inregistrarii comunicarilor unei persoane necesita abordare din punct de vedere al unei fapte penale, deci in procesul penal, sau proces civil.
O definitie a interceptarii convorbirilor este data de Wikipedia.
Se arata ca, interceptarea convorbirilor telefonice reprezintă procesul de monitorizare a convorbirilor telefonice și traficului de date de pe internet de către o terță persoană sau organizație, adesea prin mijloace ascunse.
Interceptarea juridică a convorbirilor telefonice de către o agenție guvernamentală este, de asemenea, numită interceptare legală.
Conceptul de interceptarea convorbirilor rezulta din dispozitiile art.138 Codul de procedura penala, care se refera la supravegherea tehnica si interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă.
Se arata ca, aceasta metoda de supraveghere tehnica consta in interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare.
De asemenea, rezulta din art. 28 din Constituţia României, „Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”
Totodata, conform art. 26 alin. (1) „Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.
Reglementări care au drept scop protejarea aceloraşi drepturi regăsim şi în art. 8 dinConvenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamental
Interceptarea convorbirilor telefonice se dispune cand sunt indicii ca a fost savarsita o infractiune iar pentru documentarea activitatii se impune supravegherea tehnica a persoanei cercetate.
Supravegherea tehnică nu înseamnă insa doar interceptarea convorbirilor.
Datele obținute prin supraveghere tehnică pot fi folosite în dosare penale, la probarea unor fapte de corupție, trafic de droguri, trafic de persoane.
De exemplu, supravegherea tehnica a fost folosita in vederea documentarii infractiunii de luare de mita, cand a fost necesar sa se fotografieze momentul in care faptuitorul a primit o suma de bani.
Pentru ca in calculatorul suspectului se aflau date privind anumite fapte de coruptie s-a dispus perchezitia informatica.
Or, pentru documentarea dosarelor privind infractiunea de trafic de droguri.
In cele mai multe cazuri s-a utilizat insa interceptarea comunicarilor telefonice.
Se cunoaste insa ca, in multe cazuri, supravegherea tehnica a fost folosita in mod abuziv sau ineficient.
Dovada este numarul mare de mandate de interceptare emise nejustificat, astfel cum a rezultat din dezvaluirile mass- media.
Inseamna pătrunderea într-un sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice.
Se poate realiza direct sau de la distanţă, prin intermediul unor programe specializate, ori prin intermediul unei reţele, în scopul de a identifica probe.
Notiunea de sistem informatic este definita de legea penala ca fiind orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate ori aflate în relaţie funcţională.
Dintre acestea, unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic.
Prin date informatice se înţelege, din punctul de vedere al legii penale, orice reprezentare de fapte, informaţii sau concepte sub o formă adecvată prelucrării într-un sistem informatic.
Inclusiv un program capabil să determine executarea unei funcţii de către un sistem informatic.
Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere se înţelege fotografierea persoanelor, observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor ori a altor activităţi ale acestora.
Prin localizare sau urmărire prin mijloace tehnice se înţelege folosirea unor dispozitive care determină locul unde se află persoana sau obiectul la care sunt ataşate
Astfel, interceptările şi înregistrările pe bandă magnetică sau pe orice alt tip de suport ale unor convorbiri ori comunicări se vor efectua cu autorizarea motivată a instanţei, la cererea procurorului.
Trebuie sa existe date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, iar interceptarea şi înregistrarea se impun pentru aflarea adevărului.
Autorizaţia se dă de către preşedintele instanţei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, în camera de consiliu.
Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor se impun pentru aflarea adevărului, atunci când stabilirea situaţiei de fapt sau identificarea făptuitorului nu poate fi realizată în baza altor probe.
Autorizarea se dă pentru durata necesară înregistrării, până la cel mult 30 de zile.
Autorizarea poate fi prelungită în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile.
Durata maximă a înregistrărilor autorizate este de 4 luni.
Măsurile dispuse de instanţă vor fi ridicate înainte de expirarea duratei pentru care au fost autorizate, îndată ce au încetat motivele care le-au justificat.
Înregistrările pot fi făcute şi la cererea motivată a persoanei vătămate privind comunicările ce-i sunt adresate, cu autorizarea instanţei de judecată.
Procurorul procedează personal la interceptările şi înregistrările.
Poate insa dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală.
Persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări şi înregistrări sunt obligate să păstreze secretul operaţiunii efectuate, încălcarea acestei obligaţii fiind pedepsită potrivit Codului penal.
Instanţa trebuie să se pronunţe în cel mult 24 de ore asupra ordonanţei procurorului şi, dacă o confirmă şi este necesar, va dispune autorizarea pe mai departe a interceptării şi înregistrării, în condiţiile art. 911 alin. 1-3.
Dacă instanţa nu confirmă ordonanţa procurorului, ea trebuie să dispună încetarea, de îndată, a interceptărilor şi înregistrărilor şi distrugerea celor efectuate.
Instanţa dispune, până la terminarea urmăririi penale, aducerea la cunoştinţă, în scris, persoanelor ale căror convorbiri sau comunicări au fost interceptate şi înregistrate, datele la care s-au efectuat acestea.
Din examinarea procesului verbal intocmit de pocurorul sau organul de cercetare penală si a transcrierilor, acestia fiind obligati sa intocmeasca un astfel de document pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică.
Procesul verbal de redare a convoebirilor intercetate si inregistrate trebuie sa respecte conditiile prevazute de lege.
Datele ce consemneaza rezultatele activităţilor efectuate trebuie sa fie complete si corespunzatoare realitatii, respectiv, daca inregistrarea este originală, efectuată simultan cu evenimentele conținute.
In ce sens, prezinta relevanta dispozitiile din Standardul internațional AES 27 – 1996 (r2007), art. 3.2, privind conditiile in care o înregistrare audio pe suport magnetic este autentică si anume:
In abordarea acestei probleme trebuie sa se aiba in vedere dispozitiile art.341 alin.2 Cod procedura civila.
Acesta dispune ca, sunt, de asemenea, mijloace materiale de probă şi fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de înregistrare a sunetului, precum şi alte asemenea mijloace tehnice, dacă nu au fost obţinute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri.
Aceste dispozitii trebuie coroborate cu cele ale art.255 si rezulta ca mijloacele de proba pot fi folosite în proces doar dacă au fost obținute cu respectarea legii și a bunelor moravuri
Asadar, principul este ca inregistrarea audio obținută fără acordul persoanei cu care se discuta telefonic nu reprezinta mijloc de proba.
Pentru a putea fi utilizata ca mijloc de proba, inregistrarea audio trebuie obținută cu acordul celui cu care se discuta.
Ca urmare, pentru a fi admisa inregistrarea cu telefonul mobil trebuie ca la momentul inregistrarii persoana cu care se discuta sa aiba cunostinta ca este inregistrata.
Un alt aspect important este ca trebuie sa se respecte dreptul la viata privata precum si dispozițiile prevazute în art. 3 din Legea nr. 677/2011.
Totodata, inregistrarea sa se faca cu respectarea dispozitiilor legislatiei privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Soluția majoritară adoptată la nivelul Curții de Apel Cluj a fost ca in principiu este admisibilita, dar trebuie analizata in functie de context, in mod exceptional, dupa verificarea proportionalitatii ingerintei in viata privata.
In concret, s-a discutat despre practica neunitara daca inregistrarea audio a unei discuţii între salariat şi reprezentantul angajatorului, fără acordul persoanei înregistrate, poate fi mijloc de probă.
Un argument a fost ca, potrivit art. 255 C. pr. civ probele trebuie să fie admisibile potrivit legii şi să ducă la soluţionarea procesului.
Art. 341 alin. (2) C. pr. civ., sub titlul marginal “lucrurile ca mijloace materiale de probă” defineste in acest sens.
Sunt mijloace materiale de probă şi fotografiile, fotocopiile, filmele, discurile, benzile de înregistrare a sunetului, precum şi alte asemenea mijloace tehnice,.
Conditia este sa nu fi fost obţinute prin încălcarea legii ori a bunelor moravuri”.
În speță, din situația expusă rezultă că obiectul probei îl constituia ”refuzul angajatorului de a-l reintegra în muncă”.
Faptul juridic este susceptibil de a fi probat, potrivit art. 250 C. pr. civ., și prin mijloacele materiale de probă sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
In sensul că „înregistrarea audio efectuată de salariat la locul de muncă, chiar şi în condiţiile în care aceasta a fost realizată fără acordul persoanei a cărei voce a făcut obiectul înregistrării, este o probă admisibilă.
Poate fi încuviinţată într-un litigiu de muncă în funcţie de conţinutul concret al înregistrării şi în măsura în care aceasta cuprinde aspecte referitoare la raporturile de muncă sau de serviciu.
S-a apreciat că anterior încuviinţării probei este necesar a stabili, pe baza celor arătate de parte sau pe baza verificărilor efectuate de instanţă, care este conţinutul concret al înregistrării.”
În consecință, este de neîndoios că înregistrarea audio este admisibilă ca mijloc probatoriu.
Este o intrebare pe care o pun uneori partile implicate in procesul penal, civil ori in altfel de cauze, mai ale ca pot produce astfel de procedee probatorii.
Se cunoaste ca partile unui proces, sau alte persoane, au posibilitatea sa efectueze inregistrări ale unor imprejurari ce au legatura cu fapta, care sa poata constitui mijloace de probă.
Se admite posibilitatea ca inregistrarile sa fie efectuate de una din parti sau de alte persoane, chiar si fara autorizarea procurorului?.
Acestea sunt insa admisibile atunci când privesc propriile convorbiri telefonice sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii.
Ratiunea este ca prin inregistrarile respective sa nu se incalce dreptul la viata privata.
In mod concret, orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege si respecta conditiile prevazute de lege.
Organele judiciare acorda atentie riscului falsificarii inregistrarilor.
Metodele pot fi diverse, de exemplu, in redarea doar a unor pasaje din inregistrarea telefonica.
Legea prevede ca o inregistrare trebuie sa fie autentica, adica trebuie sa fie realizata simultan cu evenimentele acustice continute.
Sa nu reprezinte doar o copie, sa nu contina alterari, sa fie realizata cu echipamentul tehnic prezentat de persoana care a efectuat inregistrarea.
Vor fi interzise inregistrarile care incalca drepturile si libertatile fundamentale, precum dreptul la viata, dreptul la intimitate,dreptul la proprietate si altele in acest sens.
–Ce este promisiunea de a contracta si care sunt conditiile de validitate ale acesteia;
– La ce moment unei persoane i se atribuie calitatea de suspect in procesul penal;
–Ce motive pot fi considerate temeinice pentru incredintarea copilului minor;
-Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime.
Responsabilitate, profesionalism, confidentialitare fata de client.
072426039
Default content