Cand, declaratiile investigatorului sunt excluse la traficul de droguri?
Inculpatul nu a recunoscut traficul de droguri, asa cum se va constata din prezentarea cazului si a fost achitat de instanta din lipsa de probe.
A fost trimis in judecata pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Inculpatul a fost acuzat ca a vandut unui colaborator sub acoperire cannabis contra unei sume de bani.
Declaratiile investigatorului despre traficul de droguri la instanta de fond
Pentru a pronunta hotararea de achitare instanţa de fond a retinut că nu s-a organizat niciun flagrant.
Nu există interceptări telefonice, de imagini sau convorbiri surprinse în mediul ambiental.
Din procesul-verbal de percheziţie domiciliară s-a reţinut că la percheziţia efectuată la domiciliul inculpatului nu au fost descoperite droguri.
Probele in acuzare au constat in declaraţiile colaboratorului sub acoperire şi ale investigatorului sub acoperire.
De mentionat insa ca, inculpatul a avut, atât în faza de urmărire penală,cât şi în faza de judecată, o poziţie de nerecunoaştere a acuzaţiilor aduse.
La judecarea cauzei, instanta a procedat la audierea poliţiştilor cu identitate reală, care au întocmit procesele-verbale din dosarul de urmărire penală.
A rezultat ca aceştia nu au văzut efectiv persoana implicată în tranzacţia cu droguri, Identitatea acesteia le-a fost făcută cunoscută de către investigatorul acoperit.
Ce a retinut instanta de fond despre declaratiile investigatorului si excluderea lor privind traficul de droguri
In motivarea solutiei de achitare, instanta a mai avut in vedere si dispozitiile art. 861 alin. (6) şi (7) C. proc. pen.
Declaraţiile martorilor cărora li s-a atribuit o altă identitate (inclusiv cele ale investigatorilor sub acoperire) pot servi la aflarea adevărului.
Insa, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
In acelasi sens, s-a facut referire si la jurisprudenţa Curţii Europene în materie(cauza Teixeira de Castro c. Portugaliei, Hotărârea din 9 iunie 1998,. La cauza Constantin şi Stoian c. României, Hotărârea din 29 septembrie 2009).
Conform acestora o hotarare de condamnare nu se poate intemeia doar pe declaraţiile martorilor protejaţi.
Astfel că, este necesar ca acestea să se coroboreze cu o parte importantă a celorlalte probe administrateîn cauză.
Instanta de fond a apreciat ca nu a fost probata participarea inculpatului la săvârşirea faptelor de natură penală de care a fost acuzat.
Astfel ca a dispus achitarea acestuia de sub invinuirea adusa.
Ce a motivat instanta suprema, fata de declaratiile investigatorului si excluderea in privinta traficului de droguri
A reţinut că prima instanţă a analizat ansamblul probator.
A apreciat că nu sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului, pronunţând o soluţie de achitare.
In fundamentarea hotărârii de condamnare pe audieri de martori cu identitatea protejata trebuie sa se tina cont de dispoziţiile art. 861 alin. (6) C. proc. pen.
Acestea neagă acestor mijloace de probă forţa probantă necondiţionată. dar şi faptul că acestea nu sunt unicele mijloace de probă administrate.
Or, actul de sesizare s-a fundamentat pe procesele-verbale întocmite de lucrătorii de poliţie judiciară şi investigatorul acoperit.
Precum si pe constatările tehnico-ştiinţifice ale substanţelor predate de investigator.
Totusi, colaboratorul a refuzat să se prezinte la instanţa de fond în vederea audierii, fără a invoca un motiv;
Prezinta relevanta Decizia C.E.D.O din data de 4 iulie 2000, pronunţată în cauza Kok c. Olandei (nr. 43149/98).
Au fost analizate condiţiile în care declaraţiile unor martori anonimi pot fundamenta o hotărâre de condamnare.
A subliniat că administrarea acestor probatorii trebuie să permită exercitarea efectivă a dreptului la apărare prin posibilitatea adresării de întrebări.
Datele furnizate să se coroboreze cu cele conţinute de alte mijloace de probă;
Procedura audierii martorilor anonimi, astfel cum este reglementată de art. 861 şi urm. C. proc. pen., permite valorificarea acestor exigenţe legate de principiul egalităţii armelor.
Aceste mijloace de probă nu sunt singurele administrate în cauză.
In final, instanta de recurs a luat act de retragerea recursului Parchetului, mentinandu-se solutia de achitare a inculpatului.
Alte articole de acelasi autor
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine
– Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;
– Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism, loialitate fata de client.
0724260393
Cabinteul de avocat Tudor Ion ofera consultanta juridica, asistenta si reprezentare in litigii infractiuni droguri.
Luati legatura cu noi, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro