Contestatia privind durata procesului penal este posibilitatea oferita de legiuitor de a se examina obiectiunile privind depasirea duratei rezonabile a cercetarii unei acuzatii.
Contestatia se formuleaza cand este tergiversata in mod nejustificat si nu se solutioneaza cauza de catre procuror sau judecator.
Prin urmare, persoana nemultumita considera ca exista dubii cu privire la impartialitatea procurorului sau judecatorului in aceasta privinta.
De exemplu, instanta de judecata impune procurorului un termen pentru finalizarea cazului, dar acesta nu il respecta.
Apreciaza ca dovedeste o conduita neconforma prin refuzul de primire la dosar a cererilor, memoriilor, probelor depuse de partile din proces.
Pot exista insa anumite consecinte in cazul tergiversarii solutionarii cauzei de catre procurorul sau judecatorul care instrumenteaza cazul.
Respectiv, poate duce la prescrierea faptelor, pierderea, stergerea sau distrugerea unor probe ale dosarului.
Alte consecinte pot consta in nerespectarea principiului aflarii adevarului, justa solutionare a cauzei.
Exista si riscul imposibilitatii tragere la raspundere penala a persoanelor vinovate.
Exemple din practica instantelor de justificari ale procurorului sau judecatorului pot fi urmatoarele.
Aveau si alte dosare de instrumentat, au lucrat efectiv in alte dosare ce impuneau cu celeritate luarea unor masuri procesuale, complexitatea cauzei, prioritizarea a fost apreciata gresit, etc.
Procedura contestatiei privind durata procesului penal este inclusa in art.4881-4886 din Codul de procedura penala si este o procedura speciala ce se desfasoara in anumite cazuri.
De exemplu, dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplineşte într-o durată rezonabilă, solicitându-se accelerarea procedurii.
Persoanele care pot formula contestatia pot fi suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente si chiar procurorul, in cursul judecatii.
Prezinta importanta si art.8 din Codul de procedura penala. Acesta consacra principiul caracterului echitabil şi termenului rezonabil al procesului penal.
Dispune ca, organele judiciare au obligaţia de a desfăşura urmărirea penală şi judecata cu respectarea garanţiilor procesuale şi a drepturilor părţilor şi ale subiecţilor procesuali.
Astfel încât să fie constatate la timp şi în mod complet faptele care constituie infracţiuni.
Nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.
Art.6 paragraful 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului dispune ca judecarea cauzelor trebuie sa se faca intr-un termen rezonabil.
Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta indfependenta si impartiala, instituita de lege.
Aceasta va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptata impotriva sa.
Pentru ca statul român nu a respectat aceste dispozitii a fost condamnat in mai multe cauze de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru depășirea termenului rezonabil al procesului penal.
Cateva exemple in acest sens:Georgescu împotriva României; Temeșan împotriva României; Crăciun împotriva României; Marinică Tițian Popovici împotriva României; Balint împotriva României;
Contestaţia poate fi retrasă oricând până la soluţionarea acesteia. Contestaţia nu mai poate fi reiterată în cadrul aceleiaşi faze procesuale în care a fost retrasă.
In cauzele penale termenul începe să curgă de la data la care a fost formulată o acuzaţie, întrucât altfel ar fi imposibil să se determine existenţa unei acuzaţii în materie penală.
Acuzaţia în materie penală este definită ca fiind notificarea oficială, emanând de la autoritatea competentă, a reproşului de a fi săvârşit o infracţiune penală.
Aceasta induce ideea unor repercusiuni importante pentru situaţia celui interesat.
Momentul existenţei unei acuzaţii ar putea fi al arestării unei persoane, data informării oficiale asupra existenţei unei acuzaţii, data înregistrării la instanţă a rechizitoriului procurorului.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa, în vederea soluţionării contestaţiei, dispune următoarele măsuri:
In primul rand informarea procurorului, respectiv instanţei pe rolul căreia se află cauza, cu privire la contestaţia formulate.
Este menţionata posibilitatea de a formula un punct de vedere cu privire la aceasta.
Instanta sesizata urmeaza sa stabileasca daca depasirea termenului rezonabil este imputabila procurorului sau judecatorului cauzei.
Daca si-au indeplinit obligatiile pe care le aveau si daca intervalul scurs este justificat de natura cauzei.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa, soluţionând contestaţia, verifică durata procedurilor pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei .
Dar şi a punctelor de vedere prezentate şi se pronunţă prin încheiere.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa, în aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare, va lua în considerare următoarele elemente:
Când apreciază contestaţia ca fiind întemeiată, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa admite contestaţia şi stabileşte termenul în care procurorul să rezolve cauza potrivit art. 327.
Respectiv, instanţa de judecată să soluţioneze cauza, precum şi termenul în care o nouă contestaţie nu poate fi formulată.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa care soluţionează contestaţia nu va putea da îndrumări.
Nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluţionare a procesului.
Ori care să aducă atingere libertăţii judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluţia ce trebuie dată procesului.
Ori, după caz, libertăţii procurorului de a pronunţa soluţia pe care o consideră legală şi temeinică.
Dacă s-a constatat depăşirea duratei rezonabile, o nouă contestaţie în aceeaşi cauză se va soluţiona cu luarea în considerare exclusiv a motivelor ivite ulterior contestaţiei anterioare.
Abuzul de drept constând în formularea cu rea-credinţă a contestaţiei se sancţionează cu amendă judiciară de la 1.000 lei la 7.000 lei şi la plata cheltuielilor judiciare ocazionate.
Prin Decizia CCR nr. 645/2015 25 Noiembrie 2015 s-a formulat o exceptie privind neconstitutionalitatea art.488 ind.6-7 Cod procedura penala.
Respectiv, ca încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa soluţionează contestaţia nu este supusă nici unei căi de atac.
Autoarele excepţiei au invocat încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 referitor la dreptul la apărare.
Curtea Constitutionala a apreciat ca, prin încheierea pronunţată, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa de judecată nu dispune cu privire la vinovăţia inculpatului sau la pedeapsa aplicată acestuia.
Doar, apreciază asupra duratei rezonabile a activităţii de urmărire penală sau de judecată, conform dispoziţiilor art. 488^1 alin. (1) din Codul de procedură penală.
In cazul respingerii contestaţiei, poate fi formulată o nouă contestaţie, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 488^1 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Cu menţiunea că abuzul de drept constând în formularea cu rea-credinţă a contestaţiei se sancţionează cu amendă judiciară şi prin obligarea la plata cheltuielilor judiciare ocazionate.
Curtea constată că dispoziţiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală nu încalcă accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.
Eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite.
Legiuitorul a urmărit să asigure celeritatea procedurii, scopul reglementării criticate îl reprezintă obţinerea în mod rapid a unei hotărâri definitive.
Domnule Președinte,
Subsemnata/subsemnatul … (nume, prenume, CNP, domiciliu …..în calitate de ……formulez
CONTESTAȚIE PRIVIND DURATA PROCESULUI PENAL
Dosarul penal se afla pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria …/ Tribunalul …/ Curtea de Apel …/Înalta Curte de Casație și Justiție/DNA, DIICOT/ pe rolul Judecătoriei …/ Tribunalului …/ Curții de Apel …/Înaltei Curți de Casație și Justiție
Considerentele sunt urmatoarele:
În fapt, urmarirea penala s-a dispus in dosar prin ordonanța procurorului din data de … in dosarul nr…/P/… al Parchetului de pe lângă Judecătoria …/ Tribunalul …/ Curtea de Apel …/Înalta Curte de Casație și Justiție/DNA, DIICOT.
Fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala este prevazuta de art. ….Cod Penal si consta în …,
De la inceperea urmaririi penale in dosar am fost audiat si mi-a fost adusa la cunostinta calitatea de suspect si ulterior de inculpate.
In dosar au mai fost administrate urmatoarele probe…..
Apreciez ca este tergiversata in mod nejustificat cauza si a fost depasit termenul prevăzut de art. 4881 alin. (2) C. proc. Pen.
Aceasta situatie nu se justifica in raport de complexitatea cauzei, probatoriul de administrat, de comportamentul subsemnatului sau al persoanei vătămate.
În drept, art. 488 ind.1 și următoarele C. proc. pen.
Data, Semnătura,
Domnului Presedinte(se indica instanta careia i se adreseaza solicitarea)
Prin Decizia nr.304/2022 Inalta Curte de Casatie si justitie a admis recursul.
Reclamantul a solicitat anularea rezolutiei de clasare emisa de Inspectia judiciara si exercitarea actiunii disciplinare.
In mod gresit prin ordonanta procurorului s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art.37 din Legea nr.319/2006 si 178 Cod penal.
Reclamantul a invocat faptul ca procurorul care a instrumentat cauza a tergiversat solutionarea acesteia.
Aceasta a dus la prescrierea faptelor, distrugerea probelor, dupa cum se observa din raportul de expertiza efectuat.
Prima instanta a stabilit ca nu se contureaza indiciile savarsirii unei abateri disciplinare de natura sa aduca sanctionarea disciplinara a magistratului impotriva caruia s-a facut sesizarea.
Inalta Curte constata ca prima instanta realizat o gresita aplicare a legii in ce priveste neretinerea unei incalcari cu caracter repetat a depasirii termenului de solutionare a cauzei penale.
Caracterul repetat al intarzierilor poate fi constatat si din analiza elementelor de fapt si de drept, al mijloacelor probatorii.
Inalta Curte constata unei greseli de aplicare a legii, depasirea termenului rezonabil este imputabila magistratului.
Admite recursul, caseaza sentinta atacata, dispune continuarea cercetarii disciplinare.
Ce se poate invoca la Curtea Europeana a Drepturilor Omului ca incalcari ale drepturilor omului si un proces echitabil rezultate din art.6 parag.1 din Conventia Europana a Drepturilor Omului
Cabinetul de avocat Tudor Ion acorda consultanta, asistenta si reprezentare in litigii penale.
Cabinet Avocat
0724260393
Pentru detalii ne puteti contacta prin formular, e mail office@avocat-tudor.ro sau click aici.
Default content