Restituirea la parchet a unui dosar cand se afla la camera preliminara se poate face prin formularea de cereri sau excepții. Acestea trebuie insa invocate, motivate si susținute cu argumentate temeinice pentru a fi dispusa solutia de restituire.
Se poate ajunge la judecata in camera preliminara dacă instanța a fost sesizata in acest sens. Persoana nemultumita de soluţia de neurmărire, netrimitere în judecată a cauzei sale poate formula plangere impotriva solutiei procurorului. La fel, persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă.
Conform art. 339 Cod procedura penala aceasta poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicare. Se adreseaza judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
In practica de avocat am intalnit cazuri in care persoana nemultumita de solutia procurorului s-a adresat direct instantei de judecata. Trebuia sa respecte procedura prevazuta de lege in acest caz.
Practic, nu s-a cunoscut ca plangerea impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale nu este adresata direct instantei de judecata. Trebuie parcursa mai intai procedura la procuror, apoi la procurorul ierarhic superior . Daca nu se procedeaza astfel plangerea este inadmisibila.
Obiectul camerei preliminare, potrivit art. 342 Cod procedura penala este verificarea competenței instanței, a legalității sesizării acesteia. De asemenea, a legalității administrării probelor în faza urmăririi penale și a legalității efectuarii actelor de urmărire penală.
In acest scop, judecatorul de camera preliminara stabilește un termen. Parțile și persoana vătămată pot să formuleze cereri și excepții referitoare la obiectul camerei preliminare.
Din textul de lege mai sus aratat se observa ca judecatorul analizează doar legalitatea administrării probelor. Nu si insuficiența mijloacelor probatorii, ci doar legalitatea administrării din perspectiva modului de administrare. Nu priveste oportunitatatea respingerii administrarii unor probe de către organul de urmărire penală pertinența, concludența sau utilitatea probelor.
Din aceasta perspectiva, judecătorul de cameră preliminară poate exclude probele fata de care constata nelegalitatea.
Din examinarea prevederilor art. 346 al. 3 Cod procedură penală rezultă aceste cazuri. Judecatorul de camera preliminara dispune restituirea cauzei cand constata că rechizitoriul a fost neregulamentar întocmit. Acestă neregularitate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului și limitelor judecății.
Neregularitatea intervine când descrierea faptelor în rechizitoriu nu este facută într-o manieră rezonabilă.Nu este clară și inteligibilă, nu face referire la toate împrejurările care prezintă relevanță penală.
Sau, daca la dispunerea de catre judecator, răspunsul procurorului este nesatisfăcător. neregularitatea încă subzistă după încercarea de remediere din partea procurorului.
Alta ipoteza este cand rechizitoriul este neregulamentar întocmit si din răspunsul procurorului nu poate remedia neregularitățile în termenul de 5 zile. Solicită restituirea cauzei în mod explicit.
Alta situatie ar fi cand rechizitoriul este neregulamentar întocmit, dar se pot stabili în continuare obiectul si limitele judecății. Sunt excluse parțial probe și anulate parțial acte de urmărire penală.
În practica judiciară s-a încercat o extindere, pe cale de interpretare, a cazurilor de restituire a cauzei la parchet în faza camerei preliminare.
Potrivit art.346 alin.3 judecătorul de camera preliminara restituie cauza la parchet dacă: a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin.3 dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau a limitelor judecăţii; b) a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; c) procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin.3, ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii.
Aceste limite ale verificării legalităţii sesizării instanţei sunt impuse de dispoziţiile art. 345 alin. (2) şi (3), care se referă la „neregularităţi ale actului de sesizare”. Precum şi de dispoziţiile art.346 alin.3 lit. a) NCPP care prevăd sancţiunea restituirii cauzei la parchet când rechizitoriul este neregulamentar întocmit. Neregularitatea nu a fost insa remediată de procuror în termenul prevăzut de art. 345 alin.3 NCPP şi aceasta atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau a limitelor judecăţii.
-inculpata in baza unei expertize nule a fost învinuită de săvârşirea a încă trei infracţiuni. Fără a avea posibilitatea de a se apăra şi de a arăta expertului toate înscrisurile avute în vederea lămuririi tuturor aspectelor. Iar această neregularitate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi a limitelor judecăţii în ceea ce priveşte faptele de care este acuzată. Astfel cum se cere imperativ prin art.36 alin.3lit. a NCPP.
-incălcări grave ale normelor de procedură penală în cursul urmăririi penale ce trebuie să constituie nulităţi absolute sau nulităţi relative, dar care nu pot fi remediate altfel decât prin trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale.
În intervalul de timp în care se defăşura activitatea de urmărire penală în dosar, Parchetul cerceta, alături de alte fapte conexe, aceeaşi faptă in alt dosar. Obiectul viza realitatea operaţiunilor comerciale care au stat la baza creanţei societăţii creditoare. Faptele sunt în strânsă legătură, reunirea fiind necesară pentru o mai bună desfăşurare a procesului penal.
Instanta a avut în vedere relaţia de interdependenţă dintre infracţiunile cercetate în două dosare. constatată de procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj. A constatat ca doar administrarea unui probatoriu global, cu privire la toate faptele materiale reţinute ar fi în măsură să conducă la o justă soluţionare a cauzei.
A mai constatat caracterul incomplet al urmăririi penale, nefiind lămurite toate aspectele cauzei. Din moment ce, o parte dintre probele referitoare la aceleaşi fapte şi la aceiaşi făptuitori se află în două dosare distincte. În consecinţă, fără a se mai analiza temeinicia soluţiei de clasare, instanţa a admis cererea de restituire. A desfiinţat ordonanţa procurorului trimiţând cauza la parchet în vedere reunirii şi a completării urmăririi penale
Procedura, solutiile ce le poate pronuntate, termenele, calea de atac impotriva solutiilor judecatorului de camera prelimnara sunt reglementate in art.341 C.pr.pen. Articolul poarta denumirea marginala de:”Solutionarea plangerii de catre judecatorul de camera preliminara”.
Se precizeaza ca, după înregistrarea plângerii la instanţa competentă, aceasta se trimite în aceeaşi zi judecătorului de cameră preliminară. Plângerea greşit îndreptată se trimite pe cale administrativă organului judiciar competent.
Judecătorul de cameră preliminară stabileşte termenul de soluţionare. Acesta este comunicat, împreună cu un exemplar al plângerii, procurorului şi părţilor. Acestea din urma pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Petentului i se va comunica termenul de soluţionare. Persoana care a avut calitatea de inculpat poate formula cereri şi excepţii şi cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale.
Procurorul, în termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării transmite judecătorului de cameră preliminară dosarul cauzei.
În situaţia în care plângerea a fost depusă la procuror, acesta o va înainta, împreună cu dosarul cauzei, instanţei competente.
În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge plângerea, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată;
b) admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală. Ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală;
c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate. Dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.
În cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară:
1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă;
2. verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Exclude probele nelegal administrate. Ori, după caz, sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii şi:
a) respinge plângerea ca nefondată;
-admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală;
-admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi dispune începerea judecăţii. Cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală. Atunci când probele legal administrate sunt suficiente, trimiţând dosarul spre repartizare aleatorie;
-admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate. Dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea.
Partea care a formulat plangerea are posibilitatea efectiva sa-si exercite drepturile procesuale in cadrul camerei preliminare. Astfel, conform art.341 C.pr.pen.,persoana care a avut în cauză calitatea de inculpat poate formula cereri şi ridica excepţii. Dar si cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale.
Judecatorul de camera preliminara are atributia de a verifica legalitatea administrarii probelor si a urmaririi penale. Are posibilitatea sanctionarii potrivit art.280-282 actele intocmite cu incalcarea legii.
Legalitatea administrarii probelor este legata insa de caracterul echitabil al procesului penal si de principiul loialitatii.
De asemenea, daca judecatorul de camera preliminara ajunge la concluzia ca se impune excluderea unor probe nelegal administrate va proceda in acest sens. Se are in vedere ca s-a produs o vatamare esentiala a drepturilor procesuale ale unei parti.
Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă.
În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul şi inculpatul pot face, motivat, contestaţie. Aceasta priveste modul de soluţionare a excepţiilor, legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.
Dispozitiile judecatorului de camera preliminara nu au caracter definitiv. Incheierea prin care acesta s-a pronuntat este supusa cenzurii pe calea contestatiei. Competenta revine judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara.
Contestaţia se depune la judecătorul care a soluţionat plângerea şi se înaintează spre soluţionare judecătorului de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară.
Când instanţa sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se trimite completului competent potrivit legii. Acesta se pronunţă prin încheiere motivată, fără participarea procurorului şi a inculpatului, putând dispune una dintre următoarele soluţii:
a) respinge contestaţia ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată şi menţine dispoziţia de începere a judecăţii;
b) admite contestaţia, desfiinţează încheierea şi rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2. Dacă excepţiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greşit soluţionate.
Probele care au fost excluse nu pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei.
-Pentru ce considerente instanta suprema a hotarat ca indiferent de gradul de îmbibatie alcoolică în sânge este atrasă răspunderea penală a oricărei persoane care săvârşeşte o vătămare corporala din culpă in modalitatea prevazuta de art.196 alin.1 Cod penal;
-Ce este mai favorabil pentru inculpatul care vrea sa recunoasca fapta,un acord de recunoastere a vinovatiei cu procurorul sau procedura simplificata de recunoastere in instanta;
-Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate;
-Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
– Renuntarea la judecata.
–Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Avocat dreptul muncii.
–Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
www.avocat-tudor.ro
0724260393