Martorii aflati in dusmanie cu una din parti pot fi prezumati de imparțialitate și subiectivism. Datorita relatiei de dusmanie cu partea respectiva, declaratia martorului respectiv ar putea influența caracterul veridic al afirmatiilor acestuia.
De exemplu, mama unei parti aflate intr-un proces de divort este de presupus ca are o afectiune speciala fata de aceasta. Alcatuiesc o familie si daca este in relatii de dusmanie cu partea adversa va incerca sa-i apere interesele copilului sau.
Drept urmare, partea care cunoaste ca martorii sunt in dusmanie trebuie sa o aduca la cunostinta instantei de judecata.
In caz contrar, ar fi administrata o proba ce o dezavantajeaza, chiar decisiva in pierderea procesului.
Probele au o importanță deosebită în procesul civil, judecătorul trebuind să cunoască raporturile juridice dintre părți.
Dar și faptele care au condus la deschiderea litigiului. Doar astfel va putea pronunța o hotărâre, aplicând norma legală corespunzătoare acestor situații.
Propunerea martorilor se face de către reclamant în cererea de chemare în judecată iar pârâtul prin întâmpinare.
Martorul este chemat să relateze faptele pe care le-a cunoscut personal, dar şi să răspundă la întrebările părţilor şi instanţei de judecată. Martorul trebuie să răspundă cu privire la ceea ce a cunoscut prin propriile simţuri şi nu să relateze păreri ale opiniei publice.
In ce priveste situatia martorilor aflati in dusmanie, reglementarea o gasim in art. 315 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Se prevad cazurile în care unele persoane nu pot fi ascultate în calitate ca martori, acestea fiind urmatoarele:
Constatam ca, in ce priveste tema articolului de fata, este incident cazul prevăzut la pct. 3. Anume, când între partea din proces și martor există o relație de dușmănie sau in legaturi de interese cu una din parti.
Probele se propun în faza inițială a procesului, fiind ulterior puse de către instanță în discuția contradictorie a părților. Probele trebuie să fie admisibile potrivit legii și să ducă la soluționarea procesului [art. 255 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. Pot fi încuviințate numai dacă îndeplinesc aceste condiții [art. 258 alin. (1) din Codul de procedură civilă].
Incheierea prin care se încuviințează probele va arăta faptele ce vor trebui dovedite, mijloacele de probă încuviințate, precum și obligațiile ce revin părților în legătură cu administrarea acestora [art. 258 alin. (2) din Codul de procedură civilă].
In sedinta de judecata, depozitia martorului trebuie sa fie potrivit cu împrejurările pe care le-a cunoscut prin propriile simţuri. Daca instanta are bănuieli puternice despre mărturie mincinoasă sau că a fost mituit să declare într-un anume fel poate fi sesizat organul de cercetare penala.
De aceea, in cazul prevăzut de art. 315 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă, partea ce ar fi dezavantajata de o astfel de situatie trebuie sa faca dovada relației de dușmănie sau legăturilor de interese.
Mijlocul de probă folosit este cel prevăzut de art. 250 din Codul de procedură civilă. Anume, înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu.
De asemenea, prin expertiză, prin mijloacele materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
Din textul de lege mai sus aratat se deduce ca proba este inadmisibilă, fiind prevăzută ca atare de o normă legală. Daca este dovedita o astfel imprejurare, proba nu va putea fi încuviințată de instanță.
Trebuie insa avute în vedere dispozițiile art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă care consacră rolul activ al judecătorului în probațiune. Norma legală poate fi insa înlăturată de convenția părților, astfel ca judecătorul nu poate respinge din oficiu cererea de probă, ci numai dacă partea interesată se opune în acest sens.
Astfel, art.315 alin.(2) Cod procedura civila dispune ca, părţile pot conveni, expres sau tacit, să fie ascultate ca martori şi persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 1-3.
Instanțele de judecată au rolul de a aprecia, de la caz la caz, legăturile dintre martor şi vreuna din părți, de natură a justifica respingerea martorului propus. Sinceritatea depoziției martorului este apreciată prin raportare la relațiile juridice dintre părți şi interesul pe care l-ar avea față de rezultatul procesului.
Desi, nu sunt in relatii de dusmanie cu una din parti, unele persoane sunt scutite de a depune mărturie. Intr-un fel sau altul, in asemenea caz ar putea fi afectata veridicitatea declaratiei persoanei respective.
Conform art. 317 Cod procedur civila sunt scutiţi de a fi martori:
1. slujitorii cultelor medicii, farmaciştii, avocaţii, notarii publici, executorii judecătoreşti, mediatorii, moaşele şi asistenţii medicali şi orice alţi profesionişti cărora legea le impune să păstreze secretul de serviciu sau secretul profesional cu privire la faptele de care au luat cunoştinţă în cadrul serviciului ori în exercitarea profesiei lor, chiar şi după încetarea activităţii lor;
2. judecătorii, procurorii şi funcţionarii publici, chiar şi după încetarea funcţiei lor, asupra împrejurărilor secrete de care au avut cunoştinţă în această calitate;
3. cei care prin răspunsurile lor s-ar expune pe ei înşişi sau ar expune pe vreuna din persoanele arătate la art. 315 alin. (1) pct. 1 şi 2 la o pedeapsă penală sau la dispreţul public.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 1, cu excepţia slujitorilor cultelor, vor putea totuşi depune mărturie, dacă au fost dezlegate de secretul de serviciu ori profesional de partea interesată la păstrarea secretului, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.
(3) Vor putea, de asemenea, depune mărturie şi persoanele prevăzute la alin. (1) pct. 2, dacă autoritatea sau instituţia pe lângă care funcţionează ori au funcţionat, după caz, le dă încuviinţarea.
Daca este vorba de săvârșirea unei infracțiuni, următoarele persoane au dreptul de a refuza se fie audiate în calitate de martor:
Cu toate acestea, persoanele mai sus menționate își pot exprima acordul de a da declarații și sunt scutite de obligaţia de a depune mărturie şi împotriva celorlalţi suspecţi sau inculpaţi (numai atunci când există mai mulți suspecți sau inculpați într-o cauză), în cazul în care declaraţia sa nu poate fi limitată doar la aceştia din urmă.
Intr-o speta, instanța de control judiciar a constatat ca instanta de fond a înlăturat în mod corect declarația martorului care, așa cum acesta declară, are o relație de dușmănie cu intimata, fosta soție a apelantului. Aceasta făcând denunț la poliție pentru mărturie mincinoasă a martorului în procesul de divorț.
Într-o alta speta, instanta a constat relatiile de dusmanie a martorului cu una din parti. Martorul a fost sancționat cu avertisment la Legea nr. 61/1991 împreună cu apelantul, la plângerea intimatului.
De asemenea, o alta instanța de judecată a dat eficacitate art. 315 alin. (1) teza a II-a și nu a ascultat martorul care era angajat al instituției publice. Acesta era partea pârâtă în procesul intentat, apreciind că raporturile de muncă sunt în măsură a induce martorului o stare de imparțialitate și subiectivism.
Instanta de fond a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE.
A menținut procesul-verbal încheiat de intimat ca temeinic și legal. Petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 2.500 lei, sub aspectul săvârșirii contravenției prevăzute de art. 1 lit. a din Legea nr. 12/1990 și sancționate de art. 2 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 12/1990 (f. 8, 44).
În cuprinsul actului sancționator s-a reținut că, la imobilul sau, prin intermediul angajaților a desfășurat activități de producție prefabricate din beton. Fără insa a îndeplini condițiile prevăzute de lege.
Nu are declarat și autorizat acest imobil ca punct de lucru, avea ustensile folosite/rezultate ca urmare a săvârșirii contravenției și nu a permis accesul organelor de control în imobil.
Petenta a cerut admiterea plângerii contravenționale. Plângerea a fost solutionata bazându-se pe anumite probe care nu trebuiau a fi luate in considerare. S-a ignorat starea de dusmanie existentă intre unii martori și familia petentei.
În motivare, apelanta a arătat ca nu a săvârșit fapta reținută în cuprinsul procesului verbal. La interpretarea și administarea probelor nu s-au luat în considerare anumite realități faptice.
Prin procesul verbal de contravenție, petentei i-a fost aplicata o sancțiune contravențională de 2000 lei. Motivat de considerentul ca petenta desfășoară activitate comercială în sensul celei prevăzute de Codul CAEN 2300 – fabricarea altor articole din beton, ciment si ipsos.
S-a mai aratat ca, exista o vecina rău intenționată care o șicanează pe apelantă si face reclamații nejustificate. Inventeaza diverse povesti fata de reprezentanții petentei, care are o stare de dușmănie artificiala fata de aceștia, oameni cinstiți care plătesc taxele si impozitele cu regularitate.
Prima martora semnatara a procesului verbal de contravenție care a avut un proces de natura civila. Martora a avut un proces de granițuire cu familia petentei si de atunci a existat o stare de dusmanie care din păcate nu s-a incheiat. Starea dedusmanie care generează declarații de natura calomnioasa si nereala la adresa acestora.
A doua vecina rău intentionata este chiar martora semnatară a procesului verbal de contravenție care de aproximativ doi ani are o problema personala cu familia petentei. Totul a pornit de la o declarație data de petenta in procesul de moștenire si a provocat o relatie de dusmanie.
Exista de asemenea si un proces civil in acest sens prin care solicită petentei suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale.
De asemenea, au existat și plângeri penale si in acest sens, fapt care arata starea de dușmănie.
In probațiune petenta a solicitat încuviințarea unui supliment al probei testimoniale cu ceilalți martori.
Independent de relatiile de dusmanie dintre petenta și martora se reține că și in condițiile in care nu se ține cont de declarația dată de aceasta in calitate de martor fapta este pe deplin dovedită. Inclusiv, prin prisma faptului că la momentul deplasării la fața locului, agentul de poliție a putut observa din exteriorul imobilului că există un număr de aproximativ 7 cruci din material de beton cu mozaic.
Despre acestea administratorul petentei a declarat că sunt moștenire la socrul său și sunt folosite ca obiecte ornamentale.
In cauză nu s-a făcut dovada faptului că acele cruci au fost moștenite.
Pe de altă parte, invocatul motiv pentru care s-a renunțat la amenajarea fântânii este total nejustificat, tocmai pentru că nu s-a susținut că sancționarea ar fi avut legătură cu această chestiune.
Nu se poate accepta că refuzul de a permite unui agent de poliție să efectueze verificări cu o privire la o sesizare în legătură cu activitatea unui profesionist.
Apoi negarea fermă a stării de fapt reținute, prin plângerea formulată împotriva actului sancționator, ar putea fi de natură a crea un dubiu care să profite petentei și să justifice anularea din acest motiv, a procesului verbal de contravenție.
Având în vedere aceste considerente apel a fost respins ca nefondat, s-a constatat că sentința atacată este legală și temeinică.
In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie;
-In ce situatii martorul care nu declara realitatea nu este condamnat pentru infractiunea de marturie minicinoasa;
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri.
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;
-Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;
Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
–Ce trebuie sa stim, conform avocat asigurari despre ce reprezinta si ce riscuri acopera asigurarea RCA si asigurarea facultativa CASCO;
-Avocat penalist Bucuresti;
–In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;
–In ce situatii desi legea da posibilitatea incetarii procesului penal prin impacare sau acord de mediere unele persoane nu pot beneficia de aceste prevederi;
Ce trebuie sa stim in opinia unui avocat infractiuni trafic si consum de droguri despre ce prevede Legea nr.143/2000;
-Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala.
–De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;
– In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Ce tebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala.
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate”.
Responsabilitate,pofesionalism,confidentialitate fata de client
Cabinet
0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion va poate ajuta in litigii privind procese civile si penale, luati legatura cu noi apasand click aici sau email la office@avocat-tudor.ro
Alege un avocat drept civil aici
Default conten