Constatarea evaziunii fiscale inainte de inceperea urmarii penale, prin actele intocmite de inspectorii ANAF am intanit-o in mai multe situatii. Procurorul, pe baza acestor documente dispunea inceperea urmaririi penale. ANAF se constituia parte civila, si, pe baza documentelor initiale, in final, se intocmea rechizitoriul.
In instanta era dificil pentru inculpat sa beneficieze de o expertiza sa-si dovedeasca nevinovatia. Era trimis in instanta doar pe baza raportului de constatare al inspectorilor antifrauda. Acestia, formulau probe in acuzare, unde nu participa un expert parte care sa-l consilieze pe inculpat.
Astfel ca, era vadita disproportia dintre acuzare si aparare, aceeasi parte efectueaza investigatii, solicita pretentii si pe baza acestor acte se trimite dosarul in instanta.
Doar in instanta inculpatul aveea posibilitatea sa ceara admiterea de probe. La acest moment procesual nu mai beneficia de prevederile art.10 din Legea 241/2005, de reducerea pedepsei. Nici de posibilitatea de a achita un prejudiciu corect stabilit si de o evaluare corecta la urmarirea penala.
Situatia in care inspectorii fiscali au intocmit inainte de inceperea urmaririi penale documente. Rezultatul investigatiilor acestora nu poate constitui mijloc de proba, cuprinse în art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală. Pentru lămurirea aspectelor de specialitate ale cauzei, legea procesual penală cunoaşte procedee probatorii graţioase şi formale de obţinere a mijlocului de probă specific, prin dispoziţiile art. 172 din Codul de procedură penală;
Intr-un astfel de caz, probatoriul esenţial acuzării a fost produs de însăşi una dintre părţile procesului penal, nerespectându-se echitatea procedurii şi egalitatea de arme. ANAF, prin inspectorii sai a efectuat cercetarile si tot ANAF s-a constituit parte civila.
Oferirea posibilităţii ulterioare întocmirii mijlocului de probă de specialitate de a-l discuta şi combate prin depunerea de memorii sau susţineri verbale în faţa instanţei de judecată. Aceasta nu suplineşte atingerea adusă principiului egalităţii de arme între apărare şi acuzare prin „producerea” mijlocului de probă acuzator în condiţii oculte şi discreţionare. Exclusiv la dispoziţia şi sub controlul organului de urmărire penală, de către un subiect procesual principal.
O garanţie esenţială a sistemului de obţinere a probelor – obţinerea acestora prin mijloace de probă întocmite după începerea procesului penal – cuprinsă în Codul de procedură penală este încălcată chiar de legiuitor. Printr-o reglementare legală cu dispoziţii procedural penale – Codul de procedură fiscală -, înseamnă că ea devine inaplicabilă în privinţa persoanelor implicate în raporturi de drept fiscal. Acestea nu mai beneficiază de această garanţie procesual penală. Conduce la încălcarea principiului egalităţii în drepturi a acestor persoane în raport cu alte persoane implicate în raporturi de drept de altă natură. Cărora le este aplicabil cadrul general în materia mijloacelor de probă.
Curtea a constatat că în concepţia noului Cod de procedură penală administrarea probelor se realizează, în mod exclusiv, în cursul procesului penal. Actele întocmite înainte de începerea procesului penal neputând avea calitatea de mijloc de probă.
În aceste condiţii, Curtea reţine că procesul-verbal reglementat de art. 233 indice1 alin. (3) din O. G.92/2003, fiind întocmit de organele fiscale anterior începerii urmăririi penale nu poate fi calificat mijloc de probă.
Mijlocul de probă la care se referă art. 233^1 din OG nr. 92/2003 nu poate fi înscris în categoria mijloacelor de probă cuprinse în art. 97 alin. (2) lit. e). Legea procesual penală cunoaşte procedee probatorii graţioase şi formale de obţinere a mijlocului de probă specific. Prin dispoziţiile art. 172 verificările fiscale la care se referă norma criticată nu cunosc nicio reglementare sub aspectul procedurii de urmat. Si al limitelor acestora sau al posibilităţii de contestare a concluziilor rezultatului acestor verificări. Intra mai degrabă în categoria mijloacelor de probă nenumit prevăzute de art. 97 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală fără însă a fi prevăzută procedura de obţinere a acestora. Or, tocmai aceste omisiuni ale legiuitorului imprimă un caracter discreţionar.
Atribuirea inspectorilor fiscali a competenţei funcţionale de a „controla” şi „verifica” în procedurile penale aspecte de specialitate fiscală. Li se dă explicit primilor atribuţii care le depăşesc pe cele ale unui simplu expert sau specialist. Inspectorii fiscali având puterea de a desfăşura activităţi investigative neprecizate şi discreţionare, care au calitatea unor adevărate acte de cercetare penală.Prin urmare, lipsa calităţii legii este de natură a înfrânge dezideratul înfăptuirii justiţiei în numele legii în cadrul unui proces echitabil.
Un alt aspect conduce la neconstituţionalitatea prevederilor criticate. Acesta izvorăşte din însăşi calitatea inspectorilor de prepuşi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Instituţie cu calitate procesuală activă în cauzele având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală. Cărora li se recunoaşte dreptul de a întocmi procese-verbale. Mijloace de probă caracterizate în procesul penal, care cuprind rezultatul investigaţiilor inspectorilor ANAF şi evaluarea acestuia.
Prin asocierea activităţii de urmărire penală a procurorului, care, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituţie, reprezintă interesele generale ale societăţii. Adică, inclusiv ale persoanei acuzate, cu activitatea funcţionarilor părţii civile, cărora li se recunoaşte atribuţia de a efectua adevărate acte de cercetare penală. Sunt afectate rolul şi statutul procurorului, din perspectiva imparţialităţii şi obiectivităţii sale. A recunoaşte părţii civile dreptul de a înfăptui procedee probatorii şi de a întocmi mijloace de probă. Reprezintă o violare a principiului egalităţii de arme, ca o garanţie a dreptului la un proces echitabil şi a egalităţii în faţa legii a participanţilor la procesul penal. Este si o nesocotire a dreptului la apărare al subiecţilor procesuali pasivi (suspect, inculpat, parte responsabilă civilmente).
A subliniat imperativul neutralităţii şi independenţei celui chemat să asiste organele judiciare. Prin lămuririle sale de specialitate, respectiv că, în calitate de auxiliari ai organelor judiciare, experţii trebuie să fie echidistanţi faţă de părţile cauzei. In caz contrar fiind prejudiciat principiul egalităţii de arme.
Mai rezultă că dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sunt omise. In cazurile în care li se recunosc capacităţi investigative funcţionarilor organelor de stat care nu au calitatea de organe judiciare. Ale căror constatări sunt folosite ulterior drept probe ale acuzării.
Din perspectiva mijloacelor de probă de specialitate, se arată că inclusiv raportul de constatare, ca procedeu probatoriu, cunoaşte o limitare a cvasicontradictorialităţii specifice raportului de expertiză. Subiecţilor procesuali principali nefiindu-le recunoscut dreptul de a formula observaţii faţă de obiectivele constatării. De a participa prin intermediul unui expert parte sau de a oferi lămuriri expertului. Respectiv o îngrădire a drepturilor procesuale ce este justificată prin urgenţa lămuririlor solicitate de către organul de urmărire penală. Sau prin pericolul de dispariţie a unor mijloace de probă ori de schimbare a unor situaţii de fapt. Ca atare, nu se respecta echitatea procedurii şi egalitatea de arme. Oferirea posibilităţii ulterioare întocmirii mijlocului de probă de specialitate de a-l discuta şi combate prin depunerea de memorii sau susţineri verbale în faţa instanţei de judecată nu suplineşte atingerea adusă principiului egalităţii de arme.
-Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
-Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
–Ce afirmatii a facut Bogdan Olteanu la iesirea din arest ca urmare a judecarii masurii preventive si acuzatiei privind infractiunea trafic de influenta;
Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;
–De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela;
– In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Ce tebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala.
https://avocat-tudor.ro
0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion va poate ajuta in litigii privind evaziunea fiscala.
Ne puteti contacta, puneti click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Default content