De ce este necesara modernizarea metodei de efectuare a anchetei psihosociale in cazul stabilirii conditiilor exercitarii autoritatii parintesti de catre instanta de tutela
Se cunoaste ca in numeroase cazuri privind dosare de divort cu minori partile se infrunta cu inversunare, mai ales atunci cand este vorba de incredintarea minorului, stabilirea locuintei acestuia ori programul de vizitare.
Uneori partile sunt subiective si deformeaza realitatea, in scopul de a avea castig de cauza, insa pentru solutionarea unor astfel de cauze instanta dispune de o proba care se doreste a reflecta realitatea si care are o contributie insemnata, aceasta fiind ancheta psihosociala, respectiv, concluziile acesteia.
Din experienta personala am constatat insa ca nu in toate cazurile ancheta psihosociala raspunde acestor deziderate precum si la obiectivele stabilite de instanta, prezinta superficial cazul si nu corespunde realitatii, astfel incat in final, influenteaza in mod obiectiv, dar nu in sensul cerut de o justitie corecta, judecatorul.
- Posibile carente ale anchetei psihosociale
Faptul ca ancheta psihosociala poate prezenta uneori carente din cele mai sus mentionate este confirmat si de observatiile facute de persoane de specialitate, respectiv psihologi, intre care dr. Stefan Iulian Laurentiu.
In acest sens, s-a aratat ca in unele cazuri ancheta psihosociala reprezinta un act formal, nu raspunde obiectivului stabilit de instanta, este mai mult un act de constatare, un tip de ancheta in care observatiile sunt neprofesionale, surprinde doar relatiile aparente ale relatiei copii-parinti, contine doar declaratii ale partilor evaluate psihologic iar concluzia se raporteaza la declaratii si comportamente dovedite la momentul anchetei.
- Motivele pentru care in unele situatii se manifesta carentele mentionate
Explicatia acestor deficiente ar consta in faptul ca in cazul anchetei sociale avem de-a face cu o alta profesie, cea de asistent social precum si de ghiduri care difera de cele ale psihologilor. Ca urmare, sunt surprinse doar aspecte superficiale ale situatiei evaluate si practic ar fi obstructionat actul justitiei.
- Ce consecinte se produc
Consecinta este usor de anticipat si anume, instanta este pusa in situatia sa pronunte o solutie pe baza unei probe care nu corespunde adevarului.
Desigur ca instanta are in vedere si alte probe ale dosarului, asa cum sunt declaratiile martorilor, interogatoriile, insa importanta anchetei nu poate fi contestata in cazurile in care este vorba de procese de divort cu incredintarea minorului, stabilirea locuintei acestuia ori programului de vizitare.
- Competentele autoritatii tutelare in asemenea cazuri
In conformitate cu dispozitiile Codului civil si ale Legii nr. 272/2004, la solicitarea instantei de tutela, autoritatea tutelara are competenta de a efectua astfel de anchete si isi exercita atributiile pentru ca sa se stabileasca modul de exercitare al autoritatii parintesti, locuinta minorului, modalitatata de desfasurare a legaturilor personale cu minorul, stabilirea contributiei parintilor la intretinerea minorilor.
Desigur ca prezinta o insemnatate deosebita si este absolut necesar ca ancheta sa fie efectuata cu profesionalism, astfel incat sa reflecte interesul superior al copilului, sa stabileasca cu exactitate situatia care se evalueaza, pentru ca, in final, judecatorul cauzei sa se bazeze pe o proba care exprima adevarul.
Pentru aducerea la indeplinire a acestor deziderate s-au intocmit ghiduri profesionale amanuntite care cuprind date relevante pentru evaluare, evaluarea se face de catre asistenti sociali si este implicata profesional Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Drepturilor Copilului.
- Din ce motive se impune modernizarea in cazul acestor anchete
Din considerentele de mai sus apreciez insa ca pe langa ancheta sociala instantele ar trebui sa apeleze mai frecvent la expertiza psihologica pentru ca reprezinta instrumentul adecvat, profesional, necesar unei solutii juridice care sa reflecte adevarul si care permite o analiza stiintifica din punct de vedere psihologic al relatiilor dintre parint si copii.
Aceste deziderate au rezultat, de altfel, si in cadrul intalniri avute intre reprezentanti ai justitie si ai psihologilor.
De mentionat ca expertiza psihologica poate fi realizata la cererea instantei sau a partilor de catre un psiholog calificat in domeniu si care in calitate de persoana de specialitate isi exprima opinia intr-un raport cu privire la probleme de natura psihologica solicitate in vederea solutionarii unei cauze.
Din motivele aratate, personal sunt de acord cu opinia avansata de catre psihologi in sensul modernizarii anchetei psihosociale in sensul ca in cazurile de divort si incredintarea minorului, stabilirea locuintei acestuia ori programul de vizitare instanta sa dispuna, poate chiar din oficiu si efectuarea unei expertize psihologice asupra parintilor sau copiilor.
- Un exemplu de caz in care trebuie sa se dispuna evaluarea psihologica
Din experienta proprie, consider ca, un caz aparte in ce priveste necesitatea completarii anchetei sociale cu expertiza psihologica il reprezinta cererea prin care se solicita instanței să dispună exercitarea exclusivă a autorității părintești de către unul dintre părinți.
Am in vedere in special situatiile in care exista deja probe ale dosarului din care rezulta ca nu este in interesul superior al minorului incredintarea copiilor unuia din parinti datorita comportarii acestuia, cum ar fi, consumul de bauturi alcioolice in exces, manifesta dezinteres fata de copii.
In aceste situatii va trebui ca instanta sa constate, ca urmare a probatoriului administrat, respectiv, înscrisuri, martori, expertize, interogatorii, că admiterea ei este în interesul superior al minorului.
In acest sens, art. 263 Cod civil dispune ca orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Pentru rezolvarea cererilor care se referă la copii, autorităţile competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca părţile să recurgă la metodele de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă.
Procedurile referitoare la relaţiile dintre părinţi şi copii trebuie să garanteze că dorinţele şi interesele părinţilor referitoare la copii pot fi aduse la cunoştinţa autorităţilor şi că acestea ţin cont de ele în hotărârile pe care le iau.
De asemenea, art.2 din legea nr.272/2004 dispune ca orice alte reglementari adoptate in domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, dupa caz, incheiat in acest domeniu se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizica si morala normala, la echilibru socioafectiv si la viata de familie.
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului prevede si faptul ca, instanța poate dispune, dacă apreciază că este în interesul superior al copilului și că există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, psihică, spirituală, morală sau socială a copilului, inclusiv a copilului din afara căsătoriei în cazul căruia părinții nu conviețuiesc, ca drepturile părintești să fie limitate unui părinte sau chiar exercitate exclusiv de unul dintre părinți.
Instanța are posibilitatea sa considere că este în interesul superior al minorului admiterea cererii de exercitare exclusivă, de unul dintre părinți, a autorității părintești, atunci când celălalt părinte are un comportament față de minor care are ca și consecințe periclitarea dezvoltării fizice, psihice, spirituale, morale sau sociale a copilului și care contravine următoarelor dispoziții legale.
- Alte articole de acelasi autor:
– Ce trebuie sa stii in opinia unui avocat despagubiri asigurari si accidente daca asiguratorul refuza sau amana plata in caz de dauna;
– Ce trebuie sa faci daca esti implicat intr-un accident rutier sau alt incident in trafic;
– Ce trebuie sa cunoastem despre răspunderea disciplinara a medicului.
0724260393