In ce situatii legea apreciaza ca dolul si mijloacele frauduloase au fost folosite pentru incheierea unui contract
Dolul este acel viciu de consimţământ care constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin mijloace viclene, pentru a o determina să încheie un anumit act juridic.
In acest sens, art. 1214 cod civil prevede: consimţământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părţi ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.
Partea al cărei consimţământ a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului, chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esenţială.
Cu toate acestea, contractul este anulabil şi atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părţi.
Din cele de mai sus, se constata ca dolul poate exista prin eroare provocată prin manopere frauduloase ori prin omisiune (tăcere) de către persoana contractantă dar poate există dol si atunci când acesta provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părţi.
Mai mult, art. 1215 din Codul Civil prevede si cazul dolului comis de un tert. Astfel, dolul poate fi comis de un terţ iar partea care este victima dolului unui terţ nu poate cere anularea decât dacă cealaltă parte a cunoscut sau, după caz, ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea contractului.
Independent de anularea contractului, autorul dolului răspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta.
Asadar, dolul poate proveni şi de la un terţ, în cazul în care cealaltă parte a cunoscut sau, după caz, trebuia să cunoască dolul la încheierea contractului
Rezumand cele de mai sus, rezulta ca dolul trebuie sa provina ce la cealalta parte (manoperele frauduloase ale celeilalte părţi, de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părţi sau de la un terţ, însă în ultimul caz numai atunci când cocontractantul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască existenta dolului.
Ca viciu de consimtamant, dolul presupune urmatoarele cerinte:
-utilizarea de mijloace viclene, cum ar fi manopere frauduloase, şiretenii ,in scopul de a induce în eroare. In acest sens un exemplu il constituie specularea afecţiunii sau pasiunii unei persoane pentru a o determina să facă o donatie sau un legat
-intenţia de a induce în eroare o persoană, pentru a o determina să încheie un anumit act juridic.
In literatura juridica s-a aratat insa ca provocarea unei erori din simplă neglijenţă, fără rea-credinţă, nu constituie dol.
Trebuie insa ca partea sa se fi aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părţi ori aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să-l informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.
Spre deosebire de vechiul Cod Civil, dolul poate determina anularea contractului indiferent de elementul asupra căruia poartă şi indiferent dacă elementul respectiv era determinant sau nu pentru încheierea contractului.
In reglementarea precedenta, dolul nu avea insa ca efect anularea contractului decât în situaţia în care era decisiv pentru încheierea contractului.
In cazul în care manopere dolosive întrebuinţate conduceau la acceptarea de către cealaltă parte a unor clauze mai puţin favorabile, nu se putea invoca nulitatea actului juridic încheiat, ci se puteau cere numai despăgubiri.
Posibilitatea de a cere despăgubiri se mentine pentru cel al cărui consimţământ a fost viciat, acesta urmand sa ceara anularea contractului si daune-interese ori sa cere menţinerea acestuia şi reducerea prestaţiei sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndreptăţit.
Partea al cărei consimţământ a fost viciat prin dol are posibilitatea sa ceara anularea contractului, chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esenţială. Desigur ca dolul poate avea diferite grade de gravitate, in functie de modul în care se produc manoperele frauduloase, reaua credinţă sau omisiunea de a-l informa pe contractant asupra elementelor pe care acesta trebuia să le cunoască pentru formarea şi exteriorizarea consimţământului.
- Alte articole de acelasi autor:
–In ce situatii casatoria se desface din culpa sotilor si ce trebuie dovedit;
– In ce consta infractiunea de frauda informatica;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări știintifice.
0724260393