Eroarea nu se pedepseste ca infractiune daca este comisa in anumite conditii

Eroarea, poate privi multe aspecte din viata iar  in anumite cazuri pare ca fiind fapta penala. Legea penala prevede ca, in anumite situatii nu constituie infracţiune. si va impune soluţia achitării.
Din acest motiv,in actualul Cod penal eroarea constituie o cauza de neimputabilitate.

Cu privire la eroare, in literatura de specialitate s-au dat mai multe definitii. Reprezentarea gresita de catre cel care savarseste o fapta prevazuta de legea penala a realitatii din momentul savarsirii faptei. Reprezentare determinata de necunoasterea sau cunoasterea gresita a realitatii.

Existenta vinovatiei in cazul erorii

Intr-un articolul anterior am aratat cum se stabileste ca o persoana a comis o fapta cu vinovatie si in ce forma raspunde penal.
Existenta vinovatiei in savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala este conditionata de cunoasterea de catre cel implicat a tuturor imprejurarilor in care actioneaza. Sa aiba posibilitatea sa prevada ori sa poata prevedea rezultatul faptei sale.
Daca insa nu a avut o asemenea posibilitate, reprezentarea falsa in mintea faptuitorului a tuturor elementelor ce au legatura cu fapta savarsita sanctionata de legea penala, constituie o cauza de neimputabilitate.

Este necesar ca la momentul la care a savarsit fapta in cauza, persoana sa nu fi cunoscut anumite date ale realitatii. Acestea sa fie de natura sa confere faptei un caracter socialmente periculos. Eroarea in care se afla il lipseste de posibilitatea de a prevedea rezultatul faptei sale si implicit de a-si determina in mod constient vointa.

Cu alte cuvinte, in cazul erorii faptuitorul a savarsit o fapta penala. insa, in conditiile in care a avut o reprezentare care s-a format pe date gresite ale realitatii.

Cum este reglementata eroarea ca infractiune

Dispozitiile privind eroarea se afla in art.30 din Codul penal, dupa cum se va arata in continuare.

Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoştea existenţa unei stări, situaţii ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei.
Dispoziţiile de mai sus se aplică şi faptelor săvârşite din culpă pe care legea penală le pedepseşte. Numai dacă necunoaşterea stării, situaţiei ori împrejurării respective nu este ea însăşi rezultatul culpei.
Nu constituie circumstanţă agravantă sau element circumstanţial agravant starea, situaţia ori împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârşirii infracţiunii.

Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul necunoaşterii unei dispoziţii legale extrapenale.
Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită ca urmare a necunoaşterii sau cunoaşterii greşite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi în niciun fel evitată.

Conditiile existentei erorii de fapt

In dosarele penale eroarea de fapt este invocata ca fiind cauza de neimputabilitate.
Asa cum rezulta din art.30 Cod penal precum si din definitiile din doctrina,mai sus aratate,pentru ca sa inlature caracterul penal al faptei, pentru existenta erorii de fapt trebuiesc indeplinite anumte conditii.
Sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala. In momentul savarsirii faptei,faptuitorul sa nu fi cunoscut existenta unor stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei;
Starea,situatia sau imprejurarea care nu au fost cunoscute pot sa reprezinte un element constitutiv al infractiunii. Un element circumstantial agravant al acesteia ori o circumstanta agravanta.

Eroarea de fapt in literatura de specialitate

Aspectele teoretice de mai sus despre eroarea de fapt se pot evidentia mai bine prin exemple.
Un exemplu din literatura de specialitate privind eroarea de fapt este cel in care faptuitorul nu cunoaste aspectul ca bunul pe care il cumpara provine dintr-un furt. Savarseste asfel infractiunea de tainuire.

Un alt exemplu, cand iexista ndoiala cu privire la existenta unei situatii si faptuitorul trece la actiune nu va exista eroare.

Studiu de caz despre eroarea de fapt
Din probe a rezultat că bancnota în cauză a fost în posesia intimatei, fără să poată preciza proveniența acesteia. Prin buletinul de expertiză s-a concluzionat că, bancnota în cauză este falsă. Ca nu are putere circulatorie, fiind clasificată la tipul de fals EUA0050 P00030 .
Reiese că suntem în fața unei cauze de neimputabilitate prevăzută de art. 30 Cod penal. Intimata nu avea cunoștință despre faptul că bancnota este falsificată. Nici în momentul în care a intrat în posesia acesteia și nici în momentul în care s-a prezentat la sediul casei de schimb valutar, considerând cu temeinicie că bancnota este autentică.
Alte articole de acelasi autor
Daca acuzatia nu este dovedita dincolo de orice indoiala cum isi formeaza convingerea judecatorul pentru a pronunta o solutie;
Cum stabileste instanta cat de mare este pedepsa cand pronunta condamnarea pentru savarsirea unei infractiuni;
Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
–Ce a avut in vedere I.C.C.J cand a dispus încetarea procesului penal pentru infracţiunea de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului ca urmare a împăcării părţilor.
-In ce conditii in cazul cererii de divort din culpa exclusiva a paratului acesta poate fi obligat la plataunei prestatii compensatorii sub forma unei rente viagere;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca autori de lucrări științifice.

Alte articole ale autorului
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat
prin accident;
– Ce inseamna un avocat in Uniunea Europeana;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
Societatea Comerciala;
–Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
-Acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine.
Cabinet avocat Tudor Ion
Responsabilitate, profesionalism,loialitate fata de client
www.avocat-tudor.ro
0724260393