Table of Contents
ToggleParasirea locului accidentului constituie infractiune si este prevazuta in art.338 din Codul penal.
Face parte din infractiunile contra sigurantei circulatiei pe drumurile publice.
Din practica de avocat in Bucuresti, am constatat ca exista unele neclaritati in ce priveste momentul consumarii acestei infractiuni.
Spre exemplu, intr-un caz, conducatorul vehiculului a fost reclamat de victima ca i-ar fi produs o vatamare corporala.
Conducatorul auto a considerat ca este mai important sa conduca victima la spital pentru a i se acorda ingrijiri medicale, decat sa astepte politia la locul accidentului.
In consecinta, a fost deschis un dosar penal avand ca obiect infractiunea de parasirea locului accidentului. Cu toate ca, victima a avut un numar mic de zile de ingrijiri medicale.
Avand in vedere ca se pot intalni aseemenea cazuri este util sa se cunoasca ce dispune art. 338 din Codul penal despre parasirea locului accidentului.
Dar, si despre modificarea sau ştergerea urmelor acestuia.
Totodata, care este momentul cand se considera ca parasirea locului accidentului constituie infractiune.
Trebuie ca părăsirea locului sa se faca fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei.
Faptuitorul poate fi conducătorul vehiculului sau instructorul auto aflat în procesul de instruire.
Ori, examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere.
Acestia trebuie sa fie implicati într-un accident de circulaţie.
Art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată defineste accidentul de circulație ca un eveniment care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
Prin urmare, dacă nu sunt sunt întrunite aceste elemente, făptuitorul nu poate fi tras la răspundere penală.
Se considera ca fapta nu există, motiv pentru care, o cerere de constituire ca parte civilă din partea victimei urmează a fi respinsă.
Dupa cum se poate constata din definirea notiunii de accident de circulatie, legiuitorul face referire la termenul de ranire prevăzut de art. 75 lit. b) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Prin Decizia nr. 5/28 februarie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală-s-au prezentat explicatii in acest sens.
S-a raportat la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal privind infracțiunea de părăsire a locului accidentului.
Instanta a stabilit ca acest termen se interpretează în sensul de „leziuni traumatice sau afectarea sănătății unei persoane, a căror gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale (cel puțin o zi) ori printr-una din urmările prevăzute de art. 194 alin. (1) lit. a),c),d) și e) din Codul penal“
Asadar, chiar daca nu s-a produs infractiunea de ucidere din culpă sau vătămare corporală din culpă, pentru a putea fi reținută este necesar ca gravitatea leziunilor traumatice sau afectarea sănătății persoanei să fie evaluată prin cel puțin o zi de îngrijiri medicale.
Împrejurarea că făptuitorul s-a prezentat la organele de poliţie a doua zi după accident nu are relevanţă sub aspectul împiedicării producerii urmării periculoase.
Infracţiunea s-a consumat în momentul plecării de la locul faptei.
Instanta l-a achitat pe inculpat.
A retinut ca a condus autoturismul şi la un moment dat a derapat, intrând pe contrasens şi în coliziune cu un alt autoturism.
În urma coliziunii, conducatorul celuilalt autoturism nu prezenta leziuni traumatice vizibile, astfel încât inculpatul a părăsit locul accidentului.
Judecătoria a considerat că din concluziile raportului de expertiză medico-legală rezultă că în urma accidentului rutier martorul nu a suferit vătămări.
Termenii de contuzie şi traumatism menţionaţi în diagnosticul de externare reprezintă noţiuni clinice, fără semnificaţie medico-legală.
Inculpatul nu avea obligaţia legală de a avea încuviinţarea organelor de poliţie pentru a părăsi locul accidentului.
Pentru a fi în prezenţa infracţiuni ar fi fost necesar să existe probe că accidentul de circulaţie s-a soldat cu vatamarea integritatii corporale sau sanatatii.
Parchetul a declarat apel si a susţinut că este lipsit de relevanţă dacă leziunile produse prin accident sunt grave sau nu.
Ori dacă pentru vindecarea lor au fost sau nu necesare îngrijiri medicale.
A argumentat ca în cauză s-a făcut dovada existenţei unei vătămăria sănătăţii.
Ca autorul accidentului a constientizat că a produs o vătămare a sănătăţii. Ca a fost necesară transportarea victimei de urgenţă la spital.
Instanta de apel a admis apelul Parchetului.
A motivat ca victima a observat în momentul imediat următor că inculpatul a închis maşina. Dar, a plecat spunând că se duce acasă, deşi persoanele care se strânseseră l-au avertizat să rămână.
Inculpatul a observat că şoferul autoturismului cu care intrase în coliziune a suferit un traumatism şi striga că nu poate respira.
S-a constat că inculpatul a conştientizat, că, dacă vătămarea integrităţii corporale a victimei ar putea fi pusă la îndoială, cel puţin sănătatea acesteia a fost vătămată.
Inculpatul nu a manifestat nici cel mai mărunt interes privind eventualele leziuni pe care le-ar fi putut suferi victima.
In condiţiile în care aceasta se văita şi susţinea că nu poate respira şi putea prezenta un traumatism toracic mult mai grav.
Împrejurarea că victima s-a refăcut în scurt timp şi nu a prezentat leziuni de interes în plan medico-legal nu are relevanţă în cauză.
In condiţiile în care inculpatul nu avea cum să cunoască urmările accidentului în momentele imediat următoare producerii acestuia.
Infracţiunea de părăsire a locului accidentului este o infracţiune de pericol, şi nu de rezultat.
Consta în crearea unei stări de pericol pentru siguranţa circulaţiei. Dar si de îngreunarea activităţii organelor judiciare în legătură cu constatarea evenimentului rutier.
Prezentarea ulterioară, a doua zi, a inculpatului în faţa organelor de poliţie poate avea doar semnificaţia unei manifestări de regret cu privire la faptă.
Nu de împiedicare a producerii rezultatului socialmente periculos, infracţiunea fiind consumată.
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
– Ce modificari a adus Legea 143/2000 privind combaterea traficului illicit de droguri.
– Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
– In ce conditii revine unei persoane raspunderea pentru fapta proprie
0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion ofera consutanta juridica, asistenta si reprezentare in litigii privind parasirea locului accidentului.
Luati legatura cu noi, click aici sau