Cand o persoana devine din suspect inculpat si ce drepturi si obligatii are un inculpat in procesul penal
O persoana poate sa devina din suspect inculpat in procesul penal.
Procedura dupa care se face cercetarea penala permite ca o persoana reclamata pentru comiterea unor fapte penale sa devina suspect si ulterior inculpat.
Aceasta nu inseamna ca in mod automat va suporta rigorile legii penale, cum ar fi o condamnare penala.
Devine suspect potrivit prevederilor procesual penale, calitatea de suspect fiind dispusa ca o prima etapa a cercetarilor.
Urmeaza ca cercetarea penala sa confirme sau nu sesizarea respectiva.
Notiunea de suspect in procesul penal
De precizat ca termenul de suspect a fost atribuit de actualul Cod de procedura penala.
In Codul de procedura penala anterior termenul prevazut era acela de invinuit.
In continuare, organul de cercetare penala competent are obligatia sa citeze persoana respectiva si sa o informeze despre obiectul acuzatiei.
Va da o declaratie si numai daca vor rezulta elemente ce indica faptul ca ar fi comis fapta penala reclamata i se aduce la cunostinta ca are calitatea de suspect.
Persoana cercetată sau urmărită penal beneficiază insa de prezumția de nevinovăție, urmand ca organul de cercetare penala sa dovedeasca acuzatia. Cu alte cuvinte, nu cel acuzat are sarcina probei.
Atribuirea calitatii de suspect in procesul penal
In orice caz, ca sa fie atribuita calitatea de suspect, trebuie sa rezulte ca persoana a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală și nu există vreunul dinre cazurile prevăzute la art 16, alin. (1).
Totodata, i se aduc la cunostinta drepturile, cum sunt dreptul la un avocat ales sau din oficiu, dreptul de a consulta dosarul, de a se prevala de dreptul la tacere.
De asemenea, persoanei acuzate i se aduc la cunostinta obligatiile in raport de faptul ca este suspect intr-un dosar penal.
Cand devine suspectul inculpat in procesul penal
Faptul de a deveni suspect intr-un dosar penal nu inseamna ca i se atribuie si calitatea de inculpat, sau ca suporti consecinte penale.
Practica dovedeste ca acuzatiile pot fi de multe ori neintemeiate si din acest motiv se dispun solutii in acest sens.
Inculpatul este considerat cea mai importantă parte în procesul penal. Atunci cand se declanseaza procesul penal acesta masura vizeaza tragerea acestuia la răspundere penală şi uneori civilă.
Pentru ca suspectul sa devina inculpat trebuie se puna în mişcare acțiunea penală, astfel dobandind calitatea de parte în proces, alaturi de celelalte parti din procesul penal.
Asadar, calitatea de inculpat este dobândita de persoana împotriva căreia organul de cercetare penala a pus în mişcare acţiunea penală prin actul numit ordonanţă.
Punerea în mişcare a acţiunii penale se dispune atunci când din probele administrate rezultă motive rezonabile de a crede că suspectul a săvârşit fapta prevăzută de legea penală.
Dobândirea calitatii de inculpat asigură drepturi specifice acestei părţi a procesului penal si asigura exercitarea deplină a dreptului la apărare.
Deosebiri dintre suspect si inculpat
In situatia in care din probele administrate rezulta banuiala rezonabila ca persoana suspecta a savarsit o fapta prevazuta si pedepsita de legea penala aceasta va capata calitatea de suspect.
Daca insa impotriva persoanei respective procurorul exercita actiunea penala va avea calitatea de inculpat fiind parte in procesul penal.
Asadar, aceasta este o deosebire intre suspect si inculpat.
Astfel, in conformitate cu art.309 alin. (1) C.p.p., acţiunea penală se pune în mişcare de catre procuror, prin ordonanţă, în cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1) .
Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale
Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
- fapta nu există;
- fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;
- nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
- există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;
- lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
- a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
- a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;
- există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
- există autoritate de lucru judecat;
- a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
Mijloacele de aparare ale inculpatului spre deosebire de suspect
Daca fata de inculpat este angajată răspunderea penală acesta trebuie să posede si mijloacele necesare in scopul de a-si dovedi nevinovatia.
Sa combata argumentele procurorului precum si ale partilor care il acuza.
Din acest motiv prezența inculpatului este obligatorie, acesta fiind partea principală a procesului penal.
Se cunoaste faptul ca poate avea calitatea de inculpat o persoană fizică, dar, in forma actuala a Codului penal este posibilă angajarea răspunderii penale si a unei persoanei juridice.
Dupa cum am aratat, un inculpat trebuie să dispuna de drepturi prin care să combata acuzaţiile aduse în mod nejustificat sau eronat.
Din acest motiv se considera ca si eficienta apărării este apreciata după cum drepturile garantate pot avea capacitatea să combată o acuzaţie nedreaptă şi, totodată, să asigure o participare eficientă în proces.
Ce drepturi are inculpatul
In art. 83 Codul de procedura penala se prevede ca inculpatul are următoarele drepturi:
- dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că, dacă refuză să dea declaraţii, nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii, acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;
- dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;
- dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
- dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
- dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege,de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;
- dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şicivile a cauzei;
- dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română; dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;
- dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;
- alte drepturi prevăzute de lege.
Cererile formulate de inculpat
Prin urmare, inculpatul are dreptul să formuleze cereri in apararea sa, să depuna memorii, să participe la efectuarea unor acte de urmărire penală, să le atace.
Este de mentionat ca cererile se pot formula pe tot parcusul procesului penal, adica în faza urmăririi penale, a Camerei preliminare şi în faza judecăţii.
De asemenea, inculpatul are dreptul sa propuna administrarea de probe in scopul de a-si dovedi nevinovăţia ori pentru înlocuirea, revocarea unor măsuri preventive.
Un alt drept important este cel de a lua cunoştinţă de materialul de urmărire penală.
De asemenea, inculpatul are dreptul sa depuna memorii prin care sa dea explicaţii in scopul de a dovedi nevinovăţia.
Inculpatul are si dreptul de a formula plangeri impotriva solutiilor organelor de cercetare penala precum si să atace hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele judecatoresti.
Ce obligatii are inculpatul
Obligatiile inculpatului sunt prezentate in legislatia penala in diferite etape ale procesului penal iar dintre acestea enumar doar urmatoarele:
- suportă efectele măsurilor procesuale dispuse de organele judiciare împotriva sa;
- este obligat sa se prezinte ori de câte ori este solicitat la organele judiciare, etc.
- pe timpul cât se află sub incidenta masurilor preventive inculpatul trebuie să respecte obligatiile impuse de catre instanta de judecata.
Alte articole de acelasi autor
Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime;
– In ce situatii se aplica raspunderea pentru ruina edificiului;
– Ce modificari a adus Legea 143/2000 privind combaterea traficului illicit de droguri;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal.
0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion ofera servicii de consultanta juridica, asistenta si reprezentare in cauze penale.
Pentru detalii ne puteti contacta prin formular, telefon sau e-mail office@avocat-tudor.ro, click aici.
Contacteaza-ne acum
Default content