Table of Contents
ToggleAncheta psihosociala este dispusa de instantele de judecata atunci cand solutioneaza litigii in care trebuie sa se pronunte asupra situatiei unui minor.
De exemplu, in cazul divortului cand partile au copii minori si se pune problema exercitarii autoritatii parintesti.
Din motivul aratat ancheta psihosociala are un rol important in aplicarea interesului superior al copilului.
Potrivit art.263 Cod civil, orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Pentru rezolvarea cererilor care se referă la copii, autorităţile competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca părţile să recurgă la metodele de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă.
Art.396 Cod civil se refera la raporturile dintre parintii divortati si copiii lor minori. Se arata ca, instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori.
Tine seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă.
Intalnim asemenea referiri si in art.486 Cod civil, despre neintelegerile dintre parinti.
Ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă îi ascultă pe părinţi.
Ia în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului.
Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile.
Art. 264 Cod civil dispune cu privire la ascultarea copilului.
In procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie.
Cu toate acestea, poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluţionarea cauzei.
Un caz de neînţelegere între părinţi poate privi locuinta minorului conform art.496 Cod civil.
Instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani.
Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege.
Părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuinţa acestuia.
Instanţa de tutelă poate limita exerciţiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.
Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate cere părinţilor să îşi schimbe felul învăţăturii sau al pregătirii profesionale ori locuinţa necesară desăvârşirii învăţăturii ori pregătirii sale profesionale.
Dacă părinţii se opun, copilul poate sesiza instanţa de tutelă, iar aceasta hotărăşte pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile.
Art.499 Cod civil dispune asupra obligatiei de intretinere.
In caz de neînţelegere, întinderea obligaţiei de întreţinere, felul şi modalităţile executării, precum şi contribuţia fiecăruia dintre părinţi se stabilesc de instanţa de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Un alt caz cand se dispune ancheta psihosociala este al cererii de decadere din exercitiul drepturilor parintesti.
Cererea se judecă de urgenţă, cu citarea părinţilor şi pe baza raportului de anchetă psihosocială.
Participarea procurorului este obligatorie.
Ca regula, ancheta psihosociala este efectuat de autoritatea tutelara.
Autoritatea tutelara realizează anchete psihosociale la solicitarea instanței de tutelă și a notarilor publici.
In cazul exercitarii autorității părinteștii, stabilirea/ modificarea locuinței minorului.
De asemenea, stabilirea/majorare/modificare contribuției părinților la întreținerea minorilor, stabilirea/modificare a programului de legături personale cu minorii.
Conform Legii 466/2004, asistentul social este specialistul competent in acest domeniu, al efectuarii anchetei psihosociale.
Ordinul nr.971/DPSS/24.05.2021 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale are prevederi importante in acest sens.
Asistentul social este specialistul cheie pentru asigurarea dreptului constitutional al tuturor cetatenilor la asistenta sociala.
Profesionistul care realizeaza activitatile de asistenta sociala, are studii de specialitate, prevazute de art. 2 alin. 2 din Legea 466/2004 privind Statutul asistentului social.
Acesta isi poate desfasura activitatea numai dupa aprobarea cererii de inscriere ca membru in Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania (CNSAR).
In studiul „Asistenta sociala fara asistenti sociali, autor Florin Lazar-Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania se abordeaza acest subiect.
Autorul arata ca, a urmărit să documenteze situația studiilor personalului angajat la nivel local cu atribuții în sfera asistenței sociale.
La baza sistemului de asistență socială funcția de asistent social este deținută de o minoritate (9,4% în eșantionul nostru).
De asemenea, mai întâlnim persoane cu atribuții de asistență socială, secretari de primării (în mediul rural) care au și atribuții de asistență socială.
Sau, persoane cu funcții de conducere (ex. șef serviciu, director, coordonator, etc.).
Autorul mai afirma ca, asistenții sociali sunt minoritari în sistemul de asistență socială din România.
Uneori anchetele psihosociale pot fi intocmite de persoane ce nu au competente in acest domeniu, sau le depasesc.
Alteori nu reprezinta “profesionistul cheie, specialistul” in efectuarea anchetei psihosociale, asa cum prevede Ordinul nr. 971/DPPS/2021.
Pot fi incompatibile sau au interdictie de a beneficia de statutul de asistent social.
Ori, nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a functiona in calitate de asistent social.
Conform art.2 alin.(2); art. 6; art.8 alin.(1) si art. 14 din Legea 466/2004.
Datele privind psihologia parintilor, copilului si a celor ce locuiesc cu copilul sunt esentiale in aplicarea principiului interesului superior al copilului.
Insasi din terminologia adoptata de legiuitor rezulta necesitatea ca aceasta să ofere și informații de natură psihologică.
Or, lipsa unor astfel de date in raportul de ancheta psihosociala priveaza instanta de date importante din acest punct de vedere in aprecierea situatiei copilului.
Autoritatea parinteasca se exercita dupa divort de ambii parinti, dar legea prevede si exceptii.
–Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;
–Despre dreptul familiei si casatorie
–Ce conditii trebuie indeplinite pentru ca sa nu fie considerata nelegala concedierea;
–Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime.
https://avocat-tudor.ro
0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion ofera solutii juridice in litigii privind dreptul familiei.
Luati legatura cu noi, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro