Autoritatea parinteasca se exercita dupa divort de ambii parinti, dar legea prevede si exceptii 

Exercitarea autoritatii parintesti dupa divort revine ambilor parinti, dar legea prevede si exceptii 

Exercitarea autoritatatii parintesti revine, atat in timpul casatoriei, cat si dupa divort, ambilor parinti, in comun.

Intre parinti pot aparea neintelegeri cu privire la exercitarea autoritatii parintesti.

De exemplu, legaturile personale ale parintelui cu minorul, locuita copilului, obligatia de intretinere a copilului.

Daca se schimba conditiile avute in vedere de instanta la stabilirea incredintarii copilului minor, parintele interesat se poate adresa instantei.

Chiar si in aceste conditii, dupa divort exercitarea autoritatii parintesti revine in comun ambilor parinti. Afara de cazul in care instanta decide altfel. 

Exceptie sunt cazurile cand legea prevede ca aceasta apartine numai unuia din parinti.

Cum defineste legea exercitarea autoritatii parintesti

Codul civil defineste autoritatea parinteasca in art. 483. Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi.

Părinţii exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia.

Il asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate.

Ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori.

In ce conditii exercitarea autoritatii parintesti revine unui singur parinte

De la regula ca autoritatea parinteasca se exercita de un singur parinte , legea instituie anumite exceptii.

Acestea sunt situatii exceptionale, iar motivele trebuie sa fie intemeiate.

Instanta asculta parintii si autoritatea tutelara, inclusiv copiii, daca au implinit 10 ani.

Tinând cont de interesele copiilor, va putea dispune exercitarea autorității părintești doar de către unul dintre părinți.

Art.507 Cod civil  se refera la situatiile cand autoritatea parinteasca poate fi exercitata de un singur parinte.   

Dacă unul dintre părinţi este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicţie, decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti.

Sau dacă, din orice motiv, se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.

Cazuri cand autoritatea parinteasca se exercita de un parinte

In Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului se precizeaza cand se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte.

Anume, alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte.

Condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă.

De asemenea, şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti.

In art. 398 Cod civil se arata ca, daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.

Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.

Ca urmare, in cazul existenţei unor neînţelegeri între părinţi cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti.

Instanţa judecătorească, după ascultarea ambilor părinţi, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului.

Neintelegerile dintre parinti privind exercitarea autoritatii parintesti

Dupa divort, o neintelegere dintre parinti poate consta in locuinta copilului ce  a fost stabilita la unul din parinti.

Daca s-au schimbat conditiile avute in vedere de instanta, celalalt parinte poate solicita instantei ca locuinta copilului sa fie la acesta.

Cu toate acestea, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, chiar daca celalt parinte a manifestat anumite deficiente in cresterea si educarea copilului.

Se apreciaza ca, aceasta fiind in interesul suoerior al copilului, precum in exemplul din practica judiciara, ce se va arata in contiuare.

Un exemplu relevant din practica instantelor despre exercitarea autoritatii parintesti

Reclamanta a solicitat ca instanta sa dispuna ca exercitarea autoritatii parintesti fata de minori sa se faca in mod exclusiv de catre ea.

De asemenea, sa se stabileasca domiciliul minorilor  la domiciliul sau.

In motivare arata ca prin sentinta civila a fost desfacuta casatoria dintre ea si parat. S-a dispus ca exercitarea autoritatii parintesti sa se realizeze in comun de catre ambii parinti. 

Domiciliul minorilor a fost stabilit la tata, respectiv la  parat.

Ce a aratat reclamanta despre exercitarea autoritatii parintesti dupa divort

Mai arata reclamanta ca minorii au locuit cu paratul dupa divort  in imobilul in care au avut domiciliul comun.

Imobilul avea conditii bune pentru cresterea si dezvoltarea minorilor.

Dupa plecarea sa din imobilul comun casa de locuit a inceput sa se deterioreze iar paratul nu se ocupa indeajuns de minori.

A incercat sa se ocupe de copii insa paratul nu i-a permis decat daca ar fi acceptat sa revina acolo in calitate de sotie a acestuia. 

Casa este neintretinuta, mobilierul este deteriorat, hainele copiilor sunt murdare iar in casa nu se gasesc alimentele de baza si nici hrana zilnica a copiilor.

Cum a fost exercitata autoritatea parinteasca dupa plecarea reclamantei din tara

Din motive financiare a plecat in strainatate si in permanenta trimitea bani si pachete copiilor.

Insa paratul influenta copii care-i reprosau la telefon ca i-a parasit si nu are grija de ei.

A revenit in tara iar fiica i-a spus ca nu mai poate locui cu tatal ei.

O obliga sa munceasca, sa faca mancare pentru toti, sa faca curatenie, aceste treburi fiind prea grele pentru ea.

Minora i-a mai spus ca vine sa locuiasca la ea impreuna cu o alta sora si sunt deja in drum spre ea.

A mers cu o  masina si a luat copii la domiciliul sau iar paratul a anuntat Politia comunei. Politia a sesizat DGASPC.

Paratul, ulterior acestei situatii a amenintat-o cu violente si a fost nevoita sa mearga cu minorii in Complexul de Servicii comunitare.

Copii au precizat ca le este imposibil sa mai traiasca alaturi de tatal lor. Acesta-i obliga sa faca munci prea grele pentru varsta lor si nu au cele necesare.

Ce probe s-au administrat pentru a stabili cine exercita autoritatea parinteasca

In probatiune a solicitat  incuviintarea probei cu inscrisuri si evaluarea psihologica a minorilor

Paratul nu a formulat intampinare.

S-a prezent in instanta, a precizat ca minorii se afla la reclamanta, au varsta de 15, 14, 10 si 7 ani si el este de acord ca minorii sa locuiasca la reclamanta.

Minorii au fost audiati de catre instanta.

Minora a precizat ca doreste sa locuiasca la mama sa impreuna cu fratii sai mai mici.

Minorul  a precizat ca doreste sa locuiasca in continuare la parat dar ca o sa – si viziteze fratii mai mici.

Ce a retinut instanta despre exercitarea autoritatii parintesti

Reclamanta si paratul au fost soti, din casatoria acestora au rezultat minorii.

Prin sentinta civila a fost desfacuta casatoria incheiata de parti, parata a revenit la  numele avut anterior casatoiei.

S-a dispus ca autoritatea parinteasca asupra minorilor sa fie exercitata in comun de catre parti.

A fost stabilita locuinta minorilor la domiciliul paratului.

A mai fost obligata parata la plata unei pensii de intretinere pentru fiecare minor  pana la majoratul acestora.

Codul civil a reglementat regula potrivit careia, exercitiul autoritatii parintesti sa revina ca regula, in comun ambilor parinti.

Numai exceptional, sa revina numai unuia dintre parinti, pentru motive temeinice.

Pentru ce motive instanta a respins cererea reclamantei de a exercita exclusiv autoritatea parinteasca

Art. 507 din Codul civil enumera cazurile in care un parinte poate exercita autoritatea parinteasca in mod exclusiv.

Respectiv, daca unul din parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti.

Sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa.

Numai in ipoteza in care exista motive temeinice, exercitiul autoritatii parintesti urmeaza sa revina numai unuia dintre parinti.

Primeaza la analizarea motivelor temeinice interesul superior al minorului. 

Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti este un drept al minorului.

Din probele administrate nu s-a facut dovada niciuneia dintre situatiile mai sus mentionate.

Nu se justifica exercitarea autoritatii parintesti numai de catre unul din parinti.

Va dispune respingerea capatului de cerere formulat de reclamanta cu privire la exercitarea autoritatii parintesti in mod exclusiv de catre aceasta.

Pentru ce motive a fost admisa in parte cererea privind locuinta minorului

In ceea ce priveste stabilirea locuintei minorilor.

Se constata ca, reclamanta  a solicitat ca locuinta  minorilor sa fie stabilit la domiciliul sau.

Din procesul verbal de audiere al minorilor rezulta ca minora doreste sa locuiasca la mama sa impreuna cu fratii sai mai mici.

Minorul doreste sa locuiasca in continuare la tatal sau. Dar si ca o sa – si viziteze fratii mai mici ori de cate ori o sa doreasca.

Din referatul de ancheta sociala intocmit de catre Primaria- Serviciul de autoritate tutelara.

Rezulta ca minorii locuiesc la reclamanta, iar minorul locuieste cu tatal sau, paratul.

Avand in vedere intreg materialul probatoriu administrat in cauza.

Pozitia procesuala a partilor. referatul de ancheta sociala intocmit in cauza si procesul verbal de audiere al minorilor. 

Instanta urmeaza sa admita in parte cererea formulata de reclamanta.

Stabileste  locuinta minorei la domiciliul reclamantei iar domiciliul minorului  va fi stabilit la domiciliul paratului.

Alte articole de acelasi autor:

Ce se poate face intr-un caz de malpraxis soldat cu decesul pacientului daca spitalul refuza accesul familiei la dosarul medical;

-In ce conditii se pot cere daune pentru incalcarea dreptului la propria imagine,la viata privata si libertatea de exprimare;

Cum trebuie procedat pentru limitarea puterilor unui sot care prin actele sale afecteaza grav interesele familiei;

In ce conditii se aplica pedeapsa interzicerii exercitarii dreptului de a conduce un vehicul in cazul savarsirii infractiunii de conducerea unui vehicul sub influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante;

Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice;

In ce consta reaua-credinta in cazul savarsirii infractiunii de abandon de familie si ce prevad celelalte infractiuni contra familiei;

Despre dreptul familiei si casatorie

In ce conditii raspunde transportatorul in contractul de transport de pierderea marfii,vicii si cum se constata;

Ce conditii trebuie indeplinite pentru ca sa nu fie considerata nelegala concedierea;

Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime.

https://avocat-tudor.ro

0724260393

Cabinet avocat Bucuresti Tudor Ion dreptul familiei.

Luati legatura cu noi, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro

Contacteaza-ne acum

Default content

    servere vps servere dedicate gazduire web