Cum procedeaza instanta daca parintii firesti refuza adoptia copilului
Parintii nu pot fi lipsiti de drepturile si indatoririle parintesti, astfel ca apare ca firesc,in cazul adoptiei sa fie luat consimtamantul acestora.
Se presupune ca in cazul adoptiei exista o trecere a drepturilor si indatoririlor parintesti de la parintii firesti la adoptator.
De aceea,in procedura adoptiei exista o reglementare distincta referitoare la consimtamantul la adoptie,aceasta nefiind valabila fara existenta consimtamantului persoanelor prevazute de lege.
Aceste persoane sunt aratate in art.463 Cod civil,care se refera la conditiile de fond ale adoptiei,precizandu-se ca, pentru încheierea unei adopţii este necesar consimţământul următoarelor persoane:
- a) părinţii fireşti ori, după caz, tutorele copilului ai cărui părinţi fireşti sunt decedaţi, necunoscuţi, declaraţi morţi sau dispăruţi ori puşi sub interdicţie, în condiţiile legii;
- b) adoptatul care a împlinit 10 ani;
- c) adoptatorul sau, după caz, soţii din familia adoptatoare, când aceştia adoptă împreună;
- d) soţul celui care adoptă, cu excepţia cazului în care lipsa discernământului îl pune în imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa.
- Consimtamantul la adoptie trebuie sa fie liber si in deplina cunostinta
de cauza asupra consecintelor
Nu este valabil consimţământul dat în considerarea promisiunii sau obţinerii efective a unor foloase, indiferent de natura acestora.
De asemenea,conform art.465 Cod civil,referitor la libertatea consimtamantului parintilor,părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele trebuie să consimtă la adopţie în mod liber, necondiţionat şi numai după ce au fost informaţi în mod corespunzător asupra consecinţelor adopţiei, în special asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine.
Se cunoaste ca viata unui copil nou nascut depinde de mama,astfel ca in cazul adoptiei nu poate fi separat decat in conditiile prevazute in art.466 Cod civil,care dispune urmatoarele:
1) Consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui poate fi dat numai după trecerea unui termen de 60 de zile de la data naşterii copilului.
(2) Consimţământul dat în condiţiile alin. (1) poate fi revocat în termen de 30 de zile de la data exprimării lu
- Cum se procedeaza in cazul cand parintii biologici refuza adoptia
Este posibil ca parintii firesti sa refuze adoptia. Desigur ca aceasta situatie trebuie constatata in mod cert de instanta de judecata.
Modul in care legea reglementeaza o asemenea situatie se gaseste in art.8 alin.(1) din Legea 273/2004,in care se arata ca: Instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să îşi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă.
In acelasi sens, in art.467 din Codul civil,despre refuzul părinţilor de a-şi da consimţământul,se arata ca:În mod excepţional, instanţa de tutelă poate trece peste refuzul părinţilor fireşti sau, după caz, al tutorelui de a consimţi la adopţie, dacă se dovedeşte, cu orice mijloc de probă, că acesta este abuziv şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului, ţinând seama şi de opinia acestuia, dată în condiţiile legii, cu motivarea expresă a hotărârii în această privinţă.
Prin urmare,in cazul refuzului,se impun clarificate urmatoarele aspecte:
1.daca refuzul consimtamantului are un caracter abuziv.
Acest aspect se stabileste de instanta de judecata prin administrarea de probe.
Legea prevede insa in mod expres cazul ca, se poate considera refuz abuziv de a consimţi la adopţie şi situaţia în care, deşi legal citaţi, părinţii fireşti sau, după caz, tutorele nu se prezintă la două termene consecutive fixate pentru exprimarea consimţământului.
De asemenea,consimţământul la adopţie nu poate fi exprimat în locul părinţilor fireşti/tutorelui copilului de către curator, mandatar sau o altă persoană împuternicită în acest sens.
Un caz special este cel in care,in mod excepţional, în situaţia în care unul dintre părinţii fireşti, deşi au fost realizate demersuri suficiente, nu a putut fi găsit pentru exprimarea consimţământului, consimţământul celuilalt părinte este îndestulător. Când ambii părinţi se află în această situaţie, adopţia se poate încheia fără consimţământul lor.
De asemenea,instanţa poate încuviinţa luarea consimţământului la locuinţa celui chemat să exprime consimţământul, printr-un judecător delegat, dacă partea, din motive temeinice, este împiedicată să se prezinte în faţa instanţei.
Persoana care locuieşte în circumscripţia altei instanţe, în cazul prevăzut la alin. (5), îşi exprimă consimţământul prin comisie rogatorie.
2.care este interesul superior al copilului.
In art.263 din Codul civil gasim referiri la principiul interesului superior al copilului:
1) Orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
(2) Pentru rezolvarea cererilor care se referă la copii, autorităţile competente sunt datoare să dea toate îndrumările necesare pentru ca părţile să recurgă la metodele de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă.
(3) Procedurile referitoare la relaţiile dintre părinţi şi copii trebuie să garanteze că dorinţele şi interesele părinţilor referitoare la copii pot fi aduse la cunoştinţa autorităţilor şi că acestea ţin cont de ele în hotărârile pe care le iau.
(4) Procedurile privitoare la copii trebuie să se desfăşoare într-un timp rezonabil, astfel încât interesul superior al copilului şi relaţiile de familie să nu fie afectate.
(5) În sensul prevederilor legale privind protecţia copilului, prin copil se înţelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nici nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, potrivit legii.
Alte principii care trebuiesc respectate in procedura adoptiei,altele decat acest principiu, sunt urmatoarele:
-principiul creșterii și educării copilului într-un mediu familial;
–principiul continuității în educarea copilului, ținându-se seama de originea sa etnică, culturală și lingvistică;
–principiul informării copilului și luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta și gradul său de maturitate;
principiul celerității în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopției;
–principiul garantării confidențialității în ceea ce privește datele de identificare ale adoptatorului sau, după caz, ale familiei adoptatoare, precum și în ceea ce privește identitatea părinților firești.
Tot in ce priveste libertatea consimtamantului,ca o conditie de valabilitate,in art.9 se arata ca,părinţii fireşti ai copilului sau, după caz, tutorele acestuia trebuie să consimtă la adopţie în mod liber şi necondiţionat, numai după ce li s-au explicat, într-un limbaj accesibil, consecinţele exprimării consimţământului şi asupra încetării legăturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a încuviinţării adopţiei.
Obligaţia de a asigura consilierea şi informarea înaintea exprimării consimţământului la adopţie îi revine direcţiei în a cărei rază teritorială locuiesc în fapt părinţii fireşti sau, după caz, tutorele, direcţia realizând şi un raport în acest sens.
Raportul se comunică direcţiei de la domiciliul copilului, în termen de 15 zile lucrătoare de la solicitarea acesteia.
In art.10din lege se arata ca: in situaţia prevăzută la art. 8 alin. (4), direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul are obligaţia întocmirii unui raport cu privire la îndeplinirea demersurilor pentru găsirea părinţilor fireşti. Raportul se anexează cererii de deschidere a procedurii adopţiei.
- Alte articole de acelasi autor:
–In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie;
-In ce situatii martorul care nu declara realitatea nu este condamnat pentru infractiunea de marturie minicinoasa;
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;
-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;
-Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
Responsabilitate,pofesionalism,confidentialitate fata de client
0724260393