In ce masura mandatele si perchezitiile din cazul protestatarilor din 10 august 2018 au respectat conditiile legii

Perchezitia este un procedeu probatoriu prin care sunt cautate in vederea ridicarii obiecte sau inscrisuri care pot fi folosite ca probe in procesul penal.Tocmai in acest scop,in continuarea cercetarilor cu privire la protestele din 10 august 2018, au fost efectuate perchezitii domiciliare la locuintele a doi protestatari si joi dimineata acestia au fost retinuti.

In acest sens,reprezentantii Parchetului de pe langa Tribunalul Capitalei au comunicat ca, in cauza avand ca obiect infractiunile de ultraj (agresiune asupra a doi lucratori de jandarmerie), nerespectarea regimului armelor si munitiilor (sustragerea unei arme) si tulburarea ordinii si linistii publice, la data de 23 august 2018 au fost puse in aplicare doua mandate de perchezitie domiciliara emise de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Fata de aceste masuri trebuie vazut ce prevad dispozitiile legale, si in ce masura acestea s-au respectat, de catre procurorii care au emis mandate si au efectuat perchezitii domiciliare.

In ce cazuri si conditii se poate dispune o perchezitie domiciliara

Percheziţia domiciliara este un procedeu probatoriu care poate conduce la descoperirea şi strângerea probelor cu privire la o infracţiune, la conservarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului

cazurile si conditiile in care se dispune o perchezitie domiciliara.

Acestea sunt reglementate de art.157 din Codul de procedura penala . Potrivit acestui articol,percheziţia domiciliară ori a bunurilor aflate în domiciliu poate fi dispusă dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană ori la deţinerea unor obiecte sau înscrisuri ce au legătură cu o infracţiune şi se presupune că percheziţia poate conduce la descoperirea şi strângerea probelor cu privire la această infracţiune, la conservarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului.

Prin domiciliu se înţelege o locuinta sau orice spaţiu delimitat în orice mod ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică.

Raportat la textul citat si la masurile dispuse de procurori:

-fata de unul dintre cei retinuti exista acuzarea ca la data de 11 august 2018 a tras un foc de arma cu pistolul furat de la femeia jandarm.

In acest sens,s-a formulat acuzatia ca,in ziua de 11 august 2018, inculpatul a mers impreuna cu un alt inculpatul (persoana care in ziua de 10 august 2018, in timpul manifestatiei de protest din Piata Victoriei, i-a sustras unui subofiter de jandarmi, arma din dotare – pistol Carpati cal. 7,65 mm), pe un teren situat in apropierea localitatii Petrachioaia, jud. Ilfov, unde a executat un foc de arma.

-cel de al doilea protestatar retinut este suspectat ca, alaturi de alte persoane, a agresat un jandarm, lovindu-l cu piciorul, la mitingul din Piata Victoriei si, de asemenea, a tulburat ordinea si linistea publica, creand un puternic sentiment de teama numeroaselor persoane prezente la manifestatia de protest.

In ce consta perchezitia domiciliara

Consta in cercetarea locuintei unei persoane fizice,a sediului unei persoane juridice sau a oricarui alt spatiu,delimitat in orice mod,care apartine sau este folosit de o persoana fizica sau juridical pentru descoperirea si strangerea probelor cu privirea la care s-a inceput urmatirea penala,la conservarea urmelor savarsirii infractiunii sau la prinderea suspectului sau inculpatului.

Ce conditii sunt necesare pentru emiterea unui mandat de perchezitie domiciliara

-este necesar sa fi fost inceputa urmarirea penala in cazul respectiv.

In cazul in speta a fost inceputa urmarirea penala.

-trebuie sa existe suspiciunea rezonabila ca in urma perchezitiei domiciliare ar putea fi descoperite,ridicate sau consrvate probe cu privire la savarsirea infractiunii care face obiectul urmaririi penale

-in scopul prinderii suspectului sau inculpatului sau persoane data in urmarire;

In ce consta procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară

cine emite mandatul de perchezitie domiciliara

-în cursul urmăririi penale, la cererea procurorului, mandatul de perchezitie se emite de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

-in cursul judecăţii, percheziţia se dispune, din oficiu sau la cererea procurorului, de către instanţa învestită cu judecarea cauzei.

ce trebuie sa cuprinda cererea formulată de procuror :

Referatul intocmit de procuror trebuie sa fie motivat corespunzator:

-descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia, iar dacă sunt suspiciuni rezonabile privind existenţa sau posibilitatea transferării probelor, datelor sau persoanelor căutate în locuri învecinate, descrierea acestor locuri;

-indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni sau cu privire la deţinerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu o infracţiune;

-indicarea infracţiunii, a probelor sau a datelor din care rezultă că în locul în care se solicită efectuarea percheziţiei se află suspectul ori inculpatul sau pot fi descoperite probe cu privire la săvârşirea infracţiunii ori urme ale săvârşirii infracţiunii;

-numele, prenumele şi, dacă este necesar, descrierea suspectului sau inculpatului despre care se bănuieşte că se află în locul unde se efectuează percheziţia, precum şi indicarea urmelor săvârşirii infracţiunii ori a altor obiecte despre care se presupune că există în locul ce urmează a fi percheziţionat.

Ipoteza in care cererea procurorului este admisa

Procurorul înaintează cererea împreună cu dosarul cauzei judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare se soluţionează, în termen de 24 de ore, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie.

Judecătorul dispune, prin încheiere, admiterea cererii, atunci când este întemeiată, şi încuviinţarea efectuării percheziţiei şi emite de îndată mandatul de percheziţie. Întocmirea minutei este obligatorie.

Încheierea instanţei şi mandatul de percheziţie trebuie să cuprindă:

-denumirea instanţei;

-data, ora şi locul emiterii;

-numele, prenumele şi calitatea persoanei care a emis mandatul de percheziţie;

-perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depăşi 15 zile;

-scopul pentru care a fost emis;

-descrierea locului unde urmează a se efectua percheziţia sau, dacă este cazul, şi a locurilor învecinate acestuia;

-numele sau denumirea persoanei la domiciliul, reşedinţa ori sediul căreia se efectuează percheziţia, dacă este cunoscută;

-numele făptuitorului, suspectului sau inculpatului, dacă este cunoscut;

-descrierea făptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se bănuieşte că se află în locul unde se efectuează percheziţia, indicarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau a altor obiecte despre care se presupune că există în locul ce urmează a fi percheziţionat;

-menţiunea că mandatul de percheziţie poate fi folosit o singură dată;

-semnătura judecătorului şi ştampila instanţei.

Ipoteza in care judecatorul respinge cererea

În cazul în care judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 157, dispune, prin încheiere, respingerea cererii de efectuare a percheziţiei domiciliare.

Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra cererii de încuviinţare a efectuării percheziţiei domiciliare nu este supusă căilor de atac.

O nouă cerere de efectuare a unei percheziţii domiciliare în acelaşi loc poate fi formulată dacă au apărut ori s-au descoperit fapte sau împrejurări noi, necunoscute la momentul soluţionării cererii anterioare de către judecător.

În cursul judecăţii, din oficiu sau la cererea procurorului, instanţa de judecată poate dispune efectuarea unei percheziţii în vederea punerii în executare a mandatului de arestare preventivă a inculpatului, precum şi în cazul în care există suspiciuni rezonabile că în locul unde se solicită efectuarea percheziţiei există mijloace materiale de probă ce au legătură cu infracţiunea ce face obiectul cauzei.

Ce activitati se desfasoara la percheziţia domiciliar

Mandatul de percheziţie se comunică procurorului, care ia măsuri pentru executarea acestuia.

Percheziţia se efectuează de procuror sau de organul de cercetare penală, însoţit, după caz, de lucrători operativi.

Percheziţia domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6,00 sau după ora 20,00, cu excepţia infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră.

În cazul în care este necesar, organele judiciare pot restricţiona libertatea de mişcare a persoanelor prezente sau accesul altor persoane în locul unde se efectuează percheziţia, pe durata efectuării acesteia.

Înainte de începerea percheziţiei, organul judiciar se legitimează şi înmânează o copie a mandatului emis de judecător persoanei la care se va efectua percheziţia, reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar în lipsă, oricărei alte persoane cu capacitate deplină de exerciţiu care cunoaşte persoana la care se va efectua percheziţia şi, dacă este cazul, custodelui.

Perchezitia la sediul unei persoane juridice

În cazul percheziţiei efectuate la sediul unei persoane juridice, mandatul de percheziţie se înmânează reprezentantului acesteia sau, în lipsa reprezentantului, oricărei alte persoane cu capacitate deplină de exerciţiu care se află în sediu ori este angajat al persoanei juridice respective.

În cazul în care efectuarea percheziţiei este extinsă în locuinţele învecinate în condiţiile art. 158 alin. (3), persoanele din aceste spaţii vor fi înştiinţate cu privire la extinderea efectuării percheziţiei.

Persoanelor prevăzute la alin. (5) şi (6) li se solicită, înainte de începerea percheziţiei, predarea de bunăvoie a persoanelor sau a obiectelor căutate. Percheziţia nu se mai efectuează dacă persoanele sau obiectele indicate în mandat sunt predate.

Persoanelor prevăzute la alin. (5) şi (6) li se aduce la cunoştinţă că au dreptul ca la efectuarea percheziţiei să participe un avocat. Dacă se solicită prezenţa unui avocat, începerea percheziţiei este amânată până la sosirea acestuia, dar nu mai mult de două ore de la momentul la care acest drept este comunicat, luându-se măsuri de conservare a locului ce urmează a fi percheziţionat. În cazuri excepţionale, ce impun efectuarea percheziţiei de urgenţă, sau în cazul în care avocatul nu poate fi contactat, percheziţia poate începe şi înainte de expirarea termenului de două ore.

De asemenea, persoanei percheziţionate i se va permite să fie asistată ori reprezentată de o persoană de încredere.

Când persoana la care se face percheziţia este reţinută ori arestată, va fi adusă la percheziţie. În cazul în care nu poate fi adusă, ridicarea de obiecte şi înscrisuri, precum şi percheziţia domiciliară se fac în prezenţa unui reprezentant ori martor asistent.

Cand poate folosi forta organul judiciar

Organul judiciar care efectuează percheziţia are dreptul să deschidă, prin folosirea forţei, încăperile, spaţiile, mobilierul şi alte obiecte în care s-ar putea găsi obiectele, înscrisurile, urmele infracţiunii sau persoanele căutate, în cazul în care posesorul acestora nu este prezent sau nu doreşte să le deschidă de bunăvoie. La deschiderea acestora, organele judiciare ce efectuează percheziţia trebuie să evite daunele nejustificate.

Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor şi înscrisurilor care au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală. Obiectele sau înscrisurile a căror circulaţie ori deţinere este interzisă sau în privinţa cărora există suspiciunea că pot avea o legătură cu săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu se ridică întotdeauna.

În mod excepţional, percheziţia poate începe fără înmânarea copiei mandatului de percheziţie, fără solicitarea prealabilă de predare a persoanei sau a obiectelor, precum şi fără informarea prealabilă privind posibilitatea solicitării prezenţei unui avocat ori a unei persoane de încredere, în următoarele cazuri:

-când este evident faptul că se fac pregătiri pentru acoperirea urmelor sau distrugerea probelor ori a elementelor ce prezintă importanţă pentru cauză;

-dacă există suspiciunea că în spaţiul în care urmează a se efectua percheziţia se află o persoană a cărei viaţă sau integritate fizică este pusă în pericol;

-dacă există suspiciunea că persoana căutată s-ar putea sustrage procedurii.

În cazul în care în spaţiul unde urmează a fi efectuată percheziţia nu se află nicio persoană, aceasta se efectuează în prezenţa unui martor asistent.

În cazurile prevăzute la alin. (14) şi (15), copia mandatului de percheziţie se înmânează de îndată ce este posibil.

Organele judiciare care efectuează percheziţia pot folosi forţa, în mod adecvat şi proporţional, pentru a pătrunde într-un domiciliu:

-dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată sau alte tipuri de violenţă ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor;

-în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările organelor judiciare de a pătrunde în domiciliu.

Este interzisă efectuarea în acelaşi timp cu percheziţia a oricăror acte procedurale în aceeaşi cauză, care prin natura lor împiedică persoana la care se face percheziţia să participe la efectuarea acesteia, cu excepţia situaţiei în care se desfăşoară, în aceeaşi cauză, simultan mai multe percheziţii.

Locul în care se desfăşoară percheziţia, precum şi persoanele sau obiectele găsite pe parcursul percheziţionării pot fi fotografiate ori înregistrate audiovideo.

Înregistrarea audiovideo sau fotografiile efectuate sunt anexate procesului-verbal de percheziţie şi fac parte integrantă din acesta.

Cum se face identificarea şi păstrarea obiectelor

După identificare, obiectele sau înscrisurile se prezintă persoanei de la care sunt ridicate şi persoanelor prezente, pentru a fi recunoscute şi a fi însemnate de către acestea spre neschimbare, după care se etichetează şi se sigilează.

Obiectele care nu pot fi însemnate ori pe care nu se pot aplica etichete şi sigilii se împachetează sau se închid, pe cât posibil împreună, după care se aplică sigilii.

Obiectele care nu pot fi ridicate se lasă în păstrarea celui la care se află sau a unui custode. Persoanei căreia i se lasă spre păstrare obiectele i se pune în vedere că are obligaţia de a le păstra şi conserva, precum şi de a le pune la dispoziţia organelor de urmărire penală, la cererea acestora, sub sancţiunea prevăzută la art. 275 din Codul penal.

Probele pentru analiză se iau cel puţin în dublu şi se sigilează. Una dintre probe se lasă celui de la care se ridică, iar în lipsa acestuia, uneia dintre persoanele prevăzute la art. 159 alin. (11).