Ce infractiuni se cerceteaza dupa plangerile penale formulate urmare a incidentelor violente din 10 august 2018 si ce prevede Codul penal despre acestea

Infractiuni precum: instigare publica, incitare la ura sau discriminare, tulburarea ordinii si linistii publice, furt calificat,portul sau folosirea fara drept de obiecte periculoase,ultraj,tulburarea ordinii si linistii publice,nerespectarea regimului armelor si munitiilor fac obiectul plangerilor penale formulate de protestatari dar si de jandarmi.

Despre unele dintre aceste infractiuni am scris intr-un articol anterior.

Care sunt organele de cercetare penala care cerceteaza

incidentele violente petrecute in Piata Victoriei din Bucuresti.

Potrivit ultimelor date, numarul plangerilor penale a depasit 400,iar conform unui comunicat al Parchetului General,in prezent se desfasoara urmatoarele activitati:

-in dosarul preluat de catre Sectia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie numarul plangerilor penale inregistrate a ajuns la 386.

In continuare se desfasoara activitati in scopul identificarii persoanelor care au fost implicate in comiterea violentelor ;

-in dosarul inregistrat la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de trei persoane, acuzate de savarsirea infractiunilor de ultraj si tulburarea ordinii si linistii publice (pentru doi dintre acestia),respectiv furtul armei femeii jandarm (pentru cel de-al treilea). Cei trei sunt, in prezent, in stare de arest preventiv;

-in cadrul unei declaratii de presa facute duminica, ministrul Afacerilor Interne a anuntat ca, in urma violentelor de la mitingul din 10 august, au fost deschise 21 de dosare penale, dintre care trei cu autor necunoscut.

S-a mai facut cunoscut si ca sunt cercetate 20 persoane, dintre care trei au fos arestate si doua sunt sub control judiciar.

-la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti au fost inregistrate 22 de dosare penale.

In unul din dosare s-a pus in miscare actiunea penala si dispusa masura preventiva a controlului judiciar fata de un inculpat pentru savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente si ultraj.

In celelalte 21 de dosare a fost inceputa urmarirea penala sub aspectul savarsirii uneia sau unora dintre urmatoarele infractiuni: ultraj (17 cauze), lovire sau alte violente (o cauza), distrugere (o cauza), instigare publica (o cauza), incitare la ura sau discriminare (o cauza), tulburarea ordinii si linistii publice (o cauza), furt calificat (o cauza) si portul sau folosirea fara drept de obiecte periculoase (o cauza) “, mai arata Parchetul General.

Asa cum am aratat,despre unele dintre aceste infractiuni am scris intr-un articol anterior,astfel ca in continuare, ma refer la celelalte infractiuni.

Infractiunea de lovire sau alte violente:

Este prevazuta in art.193 din Codul penal si este o infractiune contra integritatii corporale sau sanaatii.

Potrivit acestui articol, lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

O varianta agravanta a infractiunii o constituie fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

In ce priveste,activitatea de lovire sau de alte violente:

Prin lovire se intelege un act de agresiune din exterior asupra corpului victimei fie in mod direct(de exemplu,cu pumnul),fie prin aruncare,cadere,etc.

Prin acte de violenta se intelege orice alte acte de manifestare a unei forte brutale de natura sa aduca vatamari corpului victimei(de exemplu, este trasa de par).

Se cer insa indeplinite anumite conditii pentru existenta infractiunii s,acestea fiind urmatoarele:

-sa existe o actiune sau o inactiune a faptuitorului;

-sa se produca o suferinta fizica victimei;

-sa existe un raport de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea faptuitorului si suferinta fizica a victimei;

-fapta sa fie ilicita.

Infractiunea de distrugere

Este reglementata de art.253 Cod penal,Capitolul V,care poarta denumirea de “Distrugerea si tulburarea de posesie”.

Potrivit acestui articol, distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Distrugerea unui înscris sub semnătură privată, care aparţine în tot sau în parte altei persoane şi serveşte la dovedirea unui drept de natură patrimonială, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(3) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) priveşte bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun, săvârşită prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(5) Dispoziţiile prevăzute în alin. (3) şi alin. (4) se aplică chiar dacă bunul aparţine făptuitorului.

(6) Pentru faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(7) Tentativa faptelor prevăzute în alin. (3) şi alin. (4) se pedepseşte.

In ce priveste forma de baza a infractiunii precizam urmatoarele:

-distrugerea consta in lezarea unui bun,urmarea fiind ca acesta nu va mai exista in materialitatea sa(de exemplu,este daramat un imobil).

-prin degradarea uni bun,acestuia i se aduce o astfel de atingere incat isi pierde una din calitatile sau proprietatile sale,numai poate fi folosit conform destinatiei sale;

–aducerea in stare de neintrebuintare presupune ca bunul numaipoate fi folosit conform destinatiei sale

Se poate observa ca distrugerea unui înscris sub semnătură privată este o forma agravata a infractiunii de distrugere.

O alta forma agravata a infractiunii de distrugere este cea prevazuta la alin.(4),si se refera la distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun, săvârşită prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri.

De mentionat ca distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun se face prin actele materiale mentionate precum explozie si incendiere.

De asemenea,se remarca cerinta ca fata este de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri.

Din modul de redactare a textului,probabil ca aceasta varianta face obiectul cercetarilor.

Infractiunea de incitare la ura sau discriminare

Este reglementata de art.369 din Codul penal si face parte din infractiunile contra ordinii si linistii publice.

Textul de lege pentru aceasta infractiune prevede ca: incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Incitarea la ura sau discriminare,conform literaturii de specialitate consta in indemnul sau instigarea la un comportament antisocial.

Sentimentul de ura poate fi de ura nationala sau ura de rasa.

O dispozitie speciala care reglementeaza aceasta infractiune este OG 137/2000. In ordonanta se prevede ca prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.

Dispozitia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevazute la alin. (1) este considerata discriminare in intelesul prezentei ordonante.
Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute la alin. (1), fata de alte persoane, in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare.

Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le genereaza, favorizeaza sau defavorizeaza nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoana, un grup de persoane sau o comunitate fata de alte persoane, grupuri de persoane sau comunitati atrage raspunderea contraventionala conform prezentei ordonante, daca nu intra sub incidenta legii penale.

Infractiunea privind portul sau folosirea fara drept de obiecte

periculoase

Infractiunea este reglementata de art.372 din Codul penal si face parte din infractiunile contra ordinii si linistii publice.

Potrivit art.372 din Codul penal,infractiunea privind portul sau folosirea fara drept de obiecte periculoase prevede ca fapta de a purta fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri special amenajate şi autorizate pentru distracţie ori agrement sau în mijloace de transport în comun:

a) cuţitul, pumnalul, boxul sau alte asemenea obiecte fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, înţepare sau lovire;
b) arme neletale care nu sunt supuse autorizării ori dispozitive pentru şocuri electrice;
c) substanţe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant

se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

(2) Folosirea, fără drept, la adunări publice, manifestări cultural-sportive, în locuri de distracţie ori agrement sau în mijloace de transport în comun a obiectelor sau substanţelor prevăzute în alin. (1) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(3) Portul, fără drept, al obiectelor sau substanţelor prevăzute în alin. (1) în sediul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public ori în spaţiile rezervate desfăşurării procesului electoral se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.

Si in acest caz trebuie avut in vedere si legea speciala,regimul juridic al armelor şi al muniţiilor fiind reglementat de Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată în Monitorul Oficial nr. 425 din 10 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare aduse prin Legea nr. 319 din 11 decembrie 2015 și Legea nr. 22 din 21 martie 2017, precum şi de Hotărârea Guvernului nr. 11/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 83 din 29 ianuarie 2018.

Reglementările privind regimul armelor şi al muniţiilor au fost adoptate în contextul armonizării cadrului legislativ naţional cu reglementările internaţionale în acest domeniu. Implementarea acquis-ului comunitar pe această linie are ca obiectiv central implementarea prevederilor Directivei nr. 477/1991 a Consiliului Comunităţii Europene, privind controlul achiziţionării şi deţinerii de arme, cu modificările și completările ulterioare aduse de Directiva nr. 2008/51/CE și Directiva nr. 2017/853/UE.

Autoritatea competentă care exercită controlul privind deţinerea, portul şi folosirea armelor, pieselor şi muniţiilor, precum şi cu privire la operaţiunile cu arme şi muniţii este Inspectoratul General al Poliției Române.

Persoanele fizice care doresc să dețină sau, după caz, să poarte și să folosească arme și muniții letale și/sau neletale supuse autorizării trebuie să urmeze, în prealabil, un curs de instruire teoretică și practică în domeniul armelor și al munițiilor, organizat de către o persoană juridică autorizată în acest sens.