Conducerea sub influenta de substante psihoactive constituie obiectul a tot mai multe dosare penale aflate pe rolul instantelor, judecate sub aspectul savarsirii infractiunii prevazute de art.336 alin.(2) Cod penal.
Legiuitorul roman incrimineaza aceasta fapta datorita pericolului social rezultat din administrarea unor astfel de substante, faptului ca afecteaza organismul uman.
In special, afecteaza sistemul nervos si plamanii, ceea ce determina ca atentia conducatorului auto sa fie diminuata.
Din acest motiv, conducatorul auto aflat in trafic, sub influenta substantelor psihoactive reprezinta un potential pericol pentru siguranta traficului rutier.
Legiutorul a sanctionat o astfel de conduita a conducatorului auto aflat in trafic in dispozitiile art. 336 alin.(2) din Codul penal, cu denumirea de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
Prin dispunerea in capitolul respectiv, rezulta ca face parte din categoria infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice.
Textul de lege prevede:”cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere”.
Se observa ca, textul de lege face trimitere la pedeapsa pentru infractiunea de conducere sub influenta alcoolului, care este sanctionata cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
In afara de forma de baza se prevad doua forme agravante ale infractiunii, in care se tinea seama de calitatea faptuitorului si pedeapsa este mai mare, închisoarea de la 2 la 7 ani.
Sunt prevazute urmatoarele agravante:
Abordarea legiuitorului si a practicii judiciare, in privinta conditiilor de existenta a infractiunii de conducere sub influenta substantelor psihoactive apare ca fiind restrictiva.
Potrivit acestei abordari, sunt indeplinite conditiile de existenta a infractiunii atat timp cat conducatorul vehiculului a consumat substante psihoactive si s-a constatat prezenta acestora in organism.
Se are in vedere ca, urmare a consumului de substante psihoactive este afectata capacitatea de a conduce autoturismul in conditiile prevazute lege si se impune sanctionarea faptei.
Se deduce astfel ca, ca odata consumate, orice substante stupefiante, cu efect psihoactiv, cum ar fi drogurile, este afectata din punct de vedere fizic si psihic sanatatea conducatorului auto.
Justificarea este ca, se creaza un risc pentru siguranta circulatiei auto, pentru ceilalti participant la trafic.
Pozitia legiuitorului se constata chiar din modul de reglementare a infractiunii in art.336 alin.(2) Cod penal.
Spre deosebire de infractiunea prevazuta la alin.(1) al art.336 din Codul penal( conducerea sub influenta alcoolului), la conducerea sub influenta substantelor psihoactive nu se prevede o limita/prag al concentratiei cand fapta se pedepseste.
Asadar, din analiza textului de lege care incrimineaza aceasta infractiune se constata ca legiuitorul nu a stabilit o anume proportie sau concentratie a substantei psihoactive in organism.
Ca urmare, determinarea prin analize medicale a unei anumite valori de substante psihoactive in organism este suficienta pentru a exista suspiciunea ca a fost savarsita fapta.
Aceasta abordare se deduce din continutul Deciziei nr. 365/RC/2020 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-a analizat situatia cand o persoană se află sub influența substanțelor psihoactive, în sensul dispozițiilor art. 336 alin. (2) C. pen.
Respectiv, ori de câte ori în organismul său au fost introduse – prin ingerare, injectare, inhalare, fumat sau prin orice alt mod – substanțe susceptibile să producă efecte psihoactive.
Ca urmare, este irelevantă, sub acest aspect, cantitatea de substanță consumată sau depistată în probele biologice ale făptuitorului, ulterior săvârșirii acțiunii ce constituie elementul material al infracțiunii analizate.
În mod asemănător, persoana care a consumat astfel de substanțe se află sub influența lor chiar și atunci când modificările aduse funcțiilor sale cognitive sau comportamentului nu sunt vizibile sau ușor identificabile.
Inca de la inceput precizam ca suntem de acord ca trebuie sanctionat conducatorul auto aflat sub influenta drogurilor, a substantelor psihoactive.
Sunt insa unele semne de intrebare in practica instantelor asupra abordarii restrictive a sanctionarii in anumite imprejurari.
De exemplu, s-a pus intrebarea daca fapta constituie infractiune in cazul unui consum minim de astfel de substante si care aparent nu a influentat capacitatea de a conduce un vehicul.
S-a avut in vedere ca, nu orice fel de consum de substante psihoactive influenteaza capacitatea de a conduce un vehicul.
Aceasta mai ales daca, imprejurarea a fost confirmata de examinarea de catre medic a comportamentul suspectului, care a fost stabilit ca fiind normal.
Dar, si de expertiza medico-legala efectuata in cauza, care a ajuns la concluzii favorabile persoanei cercetate.
Prin urmare, nu este indeplinita conditia prevazuta de lege, a conducatorul vehiculului care sa se afle sub influenta substantelor psihoactive.
S-a apreciat ca, sanctionarea este restrictiva si prin comparatie cu infractiunea de conducere sub influenta alcoolului, unde se cere un anumit prag al concentratiei alcoolice.
Aceasta presupune ca, actiunea de a conduce vehiculul sa fie efectuata de catre conducatorul auto.
Trebuie facuta insa precizarea ca, potrivit practicii instantelor, nu este necesar ca autorul sa conduca vehiculul.
De exemplu, este suficienta punerea in miscare si dirijarea vehiculului cu motorul oprit de catre conducatorul auto, cum ar fi in cazul deplasarii in panta.
Existenta substantelor psihoactive se stabileste prin dispunerea unei expertize medico-legale prin care se calculeaza concentratia substantelor psihoactive din organism.
La capitolul Concluzii, expertul va arata daca respectivul conducator auto se afla sub influenta substantelor psihoactive la momentul depistarii.
Determinarea substantelor psihoactive se face dupa procedura prevazuta de art.13 din Ordinul 1512/2013.
Aceasta se refera la aprobarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul mostrelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei.
Sau, a prezenţei în organism a substanţelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier.
Se arata ce se recolteaza pentru determinarea prezenţei în organism a substanţelor psihoactive:
In Codul penal nu se prezinta o definitie a substantelor psihoactive.
Repere privind sintagma “substante psihoactive” putem constata din unele acte normative.
Instanta a retinut ca în data de 21.04.2021 în jurul orei 16.00, inculpatul a condus autoturismul, aflandu-se sub influenta substantelor psihoactive.
Anume, metadonă, EDDP, codeină, morfină, meconină, faptă prevăzută de art. 336 alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin. (1), ambele din Codul penal.
Elementul material al laturii obiective a infracţiunii este reprezentat de acţiunea inculpatului de a conduce autoturismul, având în sânge substanţe cu efecte psihoactive.
Curtea Constituţională a României a reţinut în considerentele Deciziei nr. 138/2017 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 alin. (2) din Codul penal.
Legiuitorul a înţeles să incrimineze fapta în orice situaţie de conducere a unui vehicul ulterior consumului ulterior consumului de substante psihoactive.
Prin consum înţelegându-se introducerea în organismul uman a unui produs, indiferent dacă acesta a fost dizolvat, impregnat, dispersat sau diluat, în una dintre următoarele modalităţi.
Pe cale orală ori injectabilă, inhalare, fumat sau aplicarea externă pe corpul unei persoane, în orice alt mod.
In aşa fel încât produsul să ajungă în corpul unei persoane [art. 2 lit. f) din Legea nr. 194/2011, republicată.
Cum a motivat instanta ca fapta se pedepseste prin simpla confirmare a existentei drogurilor in organism
Este indiferent faptul că starea conducătorului vehiculului care se află sub influenta unor substante psihoactive este urmarea unui abuz ceea ce presupune consumul plantelor, susceptibile de a avea efecte psihoactive, în afara unei prescripţii medicale.
Diagnosticul stării sub influenţa unor substanţe psihoactive se bazează pe analize de laborator referitoare la prezenţa substanţelor psihoactive în sânge şi urină.
Dar şi pe elemente faptice, precum modul de comportare, atitudinea, orientarea în timp şi spaţiu, facultatea de a descrie, de a calcula, modalitatea de deplasare, siguranţa gesturilor mâinilor, miros, starea pupilelor.
Prin raportare la specificul prezentei cauze, în urma analizei toxicologice a probelor biologice s-a pus în evidenţă prezenţa în corpul inculpatului a următoarelor substanţe: metadonă, EDDP, codeină, morfină, meconină.
În consecinţă, instanţa a reţinut faptul că simpla constatare a prezenţei drogurilor în organismul inculpatului este suficientă pentru a-i fi reţinută fapta.
Nefiind necesar ca suplimentar să se dovedească un comportament anormal, scopul legiuitorului fiind de a proteja siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
–Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil;
–In ce conditii se apreciaza ca divortul este din culpa unuia dintre soti;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
Cabinet avocat Tudor Ion
Profesionalism, responsabilitate, loialitate fata de client.
0724260393
Pentru a lua legatura cu noi, aveti formularul de contact, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Default content