In cadrul procesului penal se are in vedere in special, care a fost starea psihica a persoanei in momentul comiterii faptei.
Astfel, se poate constata vinovatia persoanei la comiterea unei fapte iar aceasta presupune existenta discernamantului.
In cauzele civile se poate solicita expertiza medico-legala psihiatrica pentru a dovedi, de exemplu, lipsa discernamantului la incheierea unei conventii.
Cauza(scopul) reprezinta obiectivul urmarit la incheierea actului. Art.966 Cod civil stipuleaza ca obligatia fara cauza, fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea niciun efect.
Obligatia nelicita fiind prohibita de legi, contrara bunelor moravuri si ordinii publice.
Realitatea demonstreaza ca in unele imprejurari fapta fost comisa in conditii de tulburare psihica.
Prin urmare, trebuie cunoscuta influenta acestei stari asupra capacitatii individului, de a putea aprecia continutul si consecintele faptelor sale.
Probele nu au o valoare mai dinainte stabilita. Expertiza medico-legala psihiatrica are insa un rol important in ce priveste stabilirea discernamantului, a starii sanatatii mintale a unei persoane.
Avocatul va poate oferi un ajutor calificat in situatia cand sunteti parte intr-o cauza in care este necesara o astfel de expertiza. Va ofera o consultanta juridica in ce priveste utilitatea dispunerii acestei probe. Daca dosarul se afla pe rolul organului judiciar, avocatul poate formula obiectivele expertizei. Daca expertiza nu este completa, poate solicita completarea sau, dupa caz, o noua expertiza.
Aveti dreptul la un ,expert parte iar avocatul colaboreaza cu acesta ca sa va obtina cele mai bune rezultate.
Discernamantul a fost definit ca, functie psihica prin care persoana este in masura sa conceapa rezutatul unei actiuni. De asemeni, sa conceapa etapele de desfasurare a acesteia si urmarile care decurg din savarsirea ei, capacitatea individului de a-si organiza motivat o actiune.
A mai fost definit ca fiind capacitate psihică a unei persoane de a-şi da seama de semnificaţia faptelor sale şi a urmărilor produse de acestea.
Capacitatea de discernamant este o functie pihica, astfel ca este necesar ca o persoana sa raspunde in fata legii doar cand are discernamant. Sa aiba posibilitatea de a distinge binele de rau, sa judece caracterul faptelor sale, de a le intelege. Totodata, cand are libertatea de a lua o hotarare si de a actiona liber.
Expertiza medico-legala psihiatrica este utila nu numai in cazul faptelor cu incidenta penala, acestea fiind mai cunoscute.
Cunoasterea discernamantului si sanatatii mintale este necesara si in unele cauze civile.
De exemplu, al punerii sub interdictie, capacitatea de a testa, de a incheia acte de vanzare-cumparare, donatie, testament.
Art.1205 din codul civil se refera la lipsa discernamantului.
Este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la momentul încheierii acestuia, se afla, fie şi numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputinţă de a-şi da seama de urmările faptei sale.
Dispozitiile rt. 164 alin. (1) Cod civil, se refera la persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei mintale ori debilităţii mintale. Aceasta va fi pusa sub interdicţie judecătorească, ca măsură de ocrotire a majorului în sensul art. 106 alin. (2) Cod civil.
Art.320 din Codul de procedura penala se refera la “Scutirea de jurământ” la copiii care nu au împlinit vârsta de 14 ani. Precum şi la cei care sunt lipsiţi de discernământ în momentul audierii, fără a fi puşi sub interdicţie,. Acestia pot fi ascultaţi, fără jurământ, însă instanţa le va atrage atenţia să spună adevărul. Va ţine seama, la aprecierea depoziţiei lor, de situaţia lor specială.
Art.349 Cod procedura civila dispune asupra marturisirii judiciare. Aceasta nu produce efecte daca a fost facuta de o persoana lipsita de discernamant sau daca duce la pierderea unui drept de care cel care face recunoasterea nu poate dispune.
Art. 184 Cod procedura penala, in Capitolul, Probele, mjloacele de proba si procedeele probatorii, reglementeza expertiza medico-legala psihiatrica.
Se arata ca aceasta se dispune in cazul infracţiunilor comise de minorii cu vârsta între 14-16 ani. De asemenea, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mama.
Alta situatie, atunci când organul de urmărire penală sau instanţa are o îndoială asupra discernământului suspectului. Dupa caz, al inculpatului, în momentul săvârşirii infracţiunii ce face obiectul acuzaţiei.
In aceste situatii se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se, totodată, termenul de prezentare în vederea examinării.
Expertiza se efectuează în cadrul instituţiei medico-legale de către o comisie, constituită potrivit legii.
Art.117 Cod de Procedura Penala dispune despre expertiza medico-legala psihiatrica obligatorie.
Efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice este obligatorie in cazul infractiunilor de omor deosebit de grav. De asemenea, atunci cand organele de urmarire penala sau instanta de judecata au indoieli asupra starii psihice a individului sau a inculpatului
Cadrul juridic si organizatoric este reglementat insa si de legislatia privind organizarea si functionarea institutiilor de medicina legala.
Din dispozitiile art.184 Cod procedura penala se constata situatiile in care se dispune aceasta expertiza.
-suspectul sau inculpatul este un minor cu vârsta cuprinsă între 14-16 ani;
-suspectul sau inculpatul este mama acuzată de uciderea sau vătămarea copilului nou-născut ori a fătului
-organul de urmărire penală/instanţa de judecată are îndoială asupra discernământului suspectului/inculpatului în momentul săvârşirii infracţiunii ce face obiectul actuzaţiei.
Expertiza poate fi dispusă în cursul urmăririi penalede organele de cercetare penală sau procuror.
In continuare, instituţia medico-legala procedeaza la diagnosticarea stării psihice a persoanei expertizate. In mod concret, stabileşte dacă persoana respectivă a acţionat cu discernământ.
Se cunosc situatii in care au fost descoperite tulburări ce au putut afecta discenământul persoanei expertizate.
Art.48 Codul Penal se refera la notiunea juridica de iresponsabilitate, care inlatura raspunderea penala, datorita starii psihice a faptuitorului la momentul savarsirii faptei. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca faptuitorul din cauza alienatiei mintale sau din alte cauze nu putea sa-si dea seama de actiunile / inactiunile sale. Sau, nu putea fi stapan pe ele, ori nu putea să le controleze, fie din cauza unei boli psihice, fie din alte cauze.
Un exemplu de cauza de neimputabilitate, intoxicatia, este prevazut in art.29 Cod penal.
Fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu putea să-şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale. Ori, nu putea să le controleze, din cauza intoxicării involuntare cu alcool sau cu alte substanţe psihoactive.
Iresponsabilitatea faptuitorului înlătură atât caracterul penal al faptei cat si răspunderea penală.
Instanta de apel a retinut ca cererea de completare probatorii cu o noua expertiza medico-legala psihiatrica formulata de apekantul-reclamantin fata instantei de control judiciar este neintemeiata.
Concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica sunt clare si se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza.
Neformularea in termenul legal imperativ a cererii privind efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice la instanta de fond nu deschide calea admiterii, prin sine insasi si in mod automat, a unei astfel de cereri in faza procesuala a apelului.
Sustinerea din motivele de apel, in sensul ca, prin masura de respingere a cererii de efectuare a unei noi expertize medico-legale psihiatrice, instanta de fond ar fi nesocotit prevederile art.22 alin.(2) si (7) NCPC nu poate fi avuta in vedere pentru ca rolul activ al judecatorului nu poate substitui prestatia avocatului partii.
Raportul de expertiza medico-legala psihiatriaca a concluzionat ca, din documentele medicale depuse la dosar, nu rezulta ca pacienta(diagnosticata cu neoplasm mamar) ar fi avut nevoie de asistenta medicala psihiatrica sau neurologica.
Nu s-a consemnat in actele medicale nicio referire la afectiuni sau tulburari de natura psihiatrica sau neurologica.
Doar la capitolul sistem nervos general se mentioneaza ca este orientata temporo-spatial/organe de sinteze normal clinic..
In acest context s-a apreciat ca la incheierea contractului a navut discernamantul pastrat.
Ce este expertiza medico-legala si cand este necesara in cazurile juridice?
Expertiza medico-legala psihiatrica este un procedeu probatoriu prin care organul judiciar dispune ca o comisie din cadrul unei institutii de medicina legala sa stabileasca starea de sanatate psihica a unei persoane implicate in procesul penal, atunci cand aceasta stare de sanatate prezinta importanta pentru stabilirea vinovatiei.
Ce ar trebui sa faca cineva daca are nevoie de expertiza medico-legala pentru cazul sau?
Daca este necesara o expertiza medico-legala, este important sa contactati un profesionist care poate sa va ajute in acest proces. Un avocat va putea sa ofere sfaturi privind necesitatea si momentul unei astfel de expertize, sa coordoneze cu expertii medico-legali si sa asigure ca constatarile sunt prezentate adecvat in instanta.
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
–In ce poate consta consilierea de cate un avocat specializat in dreptul muncii.
Apelati la serviciile cabinetului de avocatura Tudor Ion in cazul dispunerii de expertize, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Default content