Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal
- In ce conditii se pot cere despagubiri civile in procesul penal sisolutiile instantei
Persoana care a suferit un prejudiciu are posibilitatea sa-si valorifice pretentiile pentru repararea acestuia fie prin exercitarea actiunii civile in cadrul procesului penal, fie prin exercitarea acesteia la instanta civila.
Acest drept de optiune privind rezolvarea actiunii civile la instanta penala sau la ce civila nu functioneaza insa cand, in conformitate cu prevederile legii, actiunea civila se exercita si din oficiu alaturi de actiunea penala.
In acest sens este cazul persoanei vatamate lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa.
De mentionat insa ca, despagubirile se pot acorda in cadrul procesului penal in masura in care au fost solicitate inca de la faza de urmarire penala iar organul de urmarire penala nu a dispus clasarea cauzei sau renuntarea la urmarirea penala, astfel ca dosarul a ajuns in instanta de judecata.
Intr-o astfel de situatie, instanta penala va rezolva pe langa latura penala( condamnare, achitare a inculpatului) si latura civila a cauzei, fiind posibile urmatoarele solutii:
- Solutionarea actiunii civile prin admiterea acesteia.
Indiferent de solutia pe care o pronunta in latura penala a cauzei(condamnare, renuntare la aplicarea pedepsei, suspendare sub supraveghere, achitare, incetarea procesuluipenal) atunci cand instanta constata savarsirea de catre inculpat a unei fapte penale si producerea unui prejudiciu material sau moral partii civile, admite in total sau in parte actiunea civila.
- Solutionarea actiunii civile prin respingerea acesteia
Instanta penala va respinge latura civila(solicitarea de despagubiri) daca constata ca prejudiciul material sau moral invocat de partea civila nu exista.
Exemple de asemenea situatii sunt cele in care se constata de catre instanta penala ca fapta nu exista ori ca nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea.
- Instanta nu solutioneaza actiunea civila
Rezolvarea acţiunii civile în procesul penal este regementata de art.25 din Codul de procedura penala care dispune urmatoarele:
Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre atât asupra acţiunii penale, cât şi asupra acţiunii civile.
Când acţiunea civilă are ca obiect repararea prejudiciului material prin restituirea lucrului, iar aceasta este posibilă, instanţa dispune ca lucrul să fie restituit părţii civile.
Instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.
În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f), g), i) şi j), precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.
Instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă şi în cazul în care moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii civile nu îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile sau, după caz, partea civilă nu indică moştenitorii, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1) şi (2).
- Din ce motive este mai avantajos sa soliciti repararea prejudiciului in procesul penal
Solicitarea de despagubiri accidente, sub aspectul probarii prejudiciului suferit, prezinta unele avantaje daca aceasta cerere are loc in procesul penal. Avem in vedere ca dovedirea faptei revine organului de cercetare penala sau procurorului iar aceasta situatie constituie un avantaj pentru victima unui accident auto.
In acest sens si in doctrina s-a apreciat ca mijloacele de investigare ale organelor de urmarire penala sunt mai eficiente decat cele puse la dispozitia victimei cand dreptul la despagubiri accidente se solicita separat, pe calea unui proces civil.
- Pana la ce moment procesual se pot cere despagubirile pentru accidentede catre victima.
Victima unui accident auto, ce poate fi persoana fizica sau juridica si care a suferit un prejudiciu are calitatea de parte vatamata in procesul penal.
Astfel, pot exercita actiunea civila unitatile sanitare care au acordat asistenta medicala victimelor a caror sanatate si integritate corporala au fost lezate prin infractiune. Unitatile sanitare au obligatia de a acorda asistenta medicala ca urmare a incheierii contractului de asigurare medicala de sanatate.
Persoana care a suferit un astfel de prejudiciu poate opta pentru constituirea ca parte civila in procesul penal sau poate sa solicite despagubiri pe cale separate in cadrul unui proces civil.
Conform art. 20 din Codul de procedura penala, constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti iar organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept. Cercetarea judecatoreasca este una dintre cele mai importante etape ale sedintei de judecata.
- Modalitatile in care victima unui accident rutier se poate constitui parte civila
Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile mai sus aratate, persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
- Ce alte cereri poate adresa instantei victima unui accident auto pana
la terminarea cercetarii judecatoresti.
Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate:
-îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă; -mări sau micşora întinderea pretenţiilor;
-solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
- Situatia cand mai multe persoane s-au constituit parte civila in scopul
obtinerii de despagubiri accidente auto.
În cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părţile civile nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin ordonanţă, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordonanţa va fi comunicată părţilor civile, care trebuie să încunoştinţeze procurorul sau instanţa în cazul în care refuză să fie reprezentaţi prin avocatul desemnat din oficiu. Toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoştinţă sunt prezumate a fi cunoscute de către persoanele reprezentate.
Toate aceste situatii de constituire ca parte civilă sunt reglementate de art.20 din Codul de procedura penala, care dispune urmatoarele;
Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.
Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.
În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.
În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.
Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate
îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă
mări sau micşora întinderea pretenţiilor;
solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.
În cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părţile civile nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin ordonanţă, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele.
Încheierea sau ordonanţa va fi comunicată părţilor civile, care trebuie să încunoştinţeze procurorul sau instanţa în cazul în care refuză să fie reprezentaţi prin avocatul desemnat din oficiu. Toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoştinţă sunt prezumate a fi cunoscute de către persoanele reprezentate.
- Alte articole de acelasi autor:
-in caz de accident asiguratorul raspunde chiar daca a intervenit impacarea partilor;
-ce trebuie sa stim despre pagubele acoperite prin asigurarea de raspundere civila;
-amanarea dosarului privind falimentul ASTRA si consecintele privind plata despagubirilor.
0724260393