Ce argumente in vederea inlocuirii masurii controlului judiciar pe cautiune au sustinut procurorii in cazul lui Sebastian Ghita si ce a sustinut apararea

Inlocuirea masurii controlului judiciar pe cautiune cu cea a arestului ca masura preventiva, sustinuta de procurori, a fost respisa de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie–Sectia penala.

Instanta suprema a hotarat, ca fata de Sebastian Ghita sa nu se dispuna masura arestului preventiv in lipsa.

In consecinta, a fost mentinuta masura controlului judiciar pe cautiune precum si interdictia de a parasi tara.

In sedinta de judecata care a avut loc marti, Procurorul DNA Ploiesti a argumentat motivele pentru care solicita inlocuirea masurii preventive a controlului judiciar cu cea a arestului preventiv fata de Sebastian Ghita.

Argumentele procurorului au fost in principal in sensul ca, Sebastian Ghita a dat dovada de rea-credinta si a sfidat organele judiciare precum si ca exista suspiciunea ca ar fi parasit tara.

De mentionat ca Sebastian Ghita a fost reprezentat de trei avocati, care, in apararea clientului lor au sustinut ca au incercat sa ia lua legatura cu clientul lor, dar nu au reusit si ca poseda imputernicire avocatiala semnata de fratele acestuia.

Pe de alta parte, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au cerut înlocuirea măsurii controlului judiciar pe cauţiune cu arestul preventiv pe motiv că fostul deputat nu a respectat obligaţia de a fi prezent ori de câte ori i s-a solicitat de către organul judiciar, dar şi suspiciunea rezonabilă că acesta ar fi părăsit teritoriul ţării. Un alt aspect invocat de procurori a fost reprezentat de anturajul fostului parlamentar.

Apararea lui Sebastian Ghiţă a sustinut insa că în contestaţia procurorilor nu se regăseşte cererea de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu cea a arestului preventiv, aceasta fiind formulată doar oral, aşa că apărătorul a cerut instanţei să o respingă drept inadmisibilă şi nefondată.

Alt atgument a fost ca Sebastian Ghiţă a fost citat în dosarul “Ponta-Blair” dar in acest dosar fata defostul deputat nu s-a dispus nicio măsură preventivă. In plus, fostul parlamentar ar fi avut abia miercuri obligaţia de a se prezenta la poliţie, astfel că nu se poate dovedi că a avut la cunoştinţă despre derularea procesului de marţiAvocatii au mai pledat si despre faptul ca nu se poate dovedi ca Sebastian Ghita ar fi incalcat cu rea credinta masura preventiva a controlului judiciar.

Totodata, apararea a avansat ipoteza ca ca fostul parlamentar ar putea fi intr-un spital sau ar putea fi chiar vorba despre o persoana decedata.

In ce situatii se dispune masura controlului judiciar

In ce priveste masura preventive a controlului judiciar, aceasta se dispune in cazurile in care organele judiciare apreciaza ca nu este necesara o masura privativa de libertate, astfel ca inculpatul va fi controlat prin intermediul altor masuri.

Controlul judiciar se poate dispune daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

-sa existe probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune;

-masura controlului judiciar sa fie necesara in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii inculpatului de la judecata ori a prevenirii savarsirii unei noi infractiuni;

-inculpatul trebuie audiat in prezenta aparatorului ales sau al aparatorului din oficiu;

-masura controlului judiciar trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse.

In ce situatii se dispune controlul judiciar pe cautiune

Controlul judiciar pe cautiune este o masura preventiva ce reprezinta o varietate a controlului judiciar.

In fapt, se instituie aceleasi obligatii procesuale pentru inculpat, in plus de acestea existand depunerea unei cautiuni.

Prin instituirea masurii preventive a controlului judiciar pe cautiune se urmareste asigurarea bunei desfasurari a procesului penal dar si posibilitatea repararii prejudiciului creat prin savarsirea infractiunii.

Controlul judiciar pe cautiune se poate dispune in cursul urmaririi penale, prin ordonanta procurorului, de catre judecatorul de drepturi si libertati in procedura de camera preliminara sau in cursul judecatii, de catre judecator, prin incheiere.

Cautiunea reprezinta suma de bani pe care va trebui sa o depuna inculpatul in scopul de a garanta participarea acestuia la procesul penal, respectarea obilgatiilor care ii revin pe timpul dispunerii acestei masuri si , eventual, plata despagubirilor banesti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infractiune.

In ce consta procedura consemnarii cautiunii

Art. 217 Cod pr.pen. defineste conţinutul cauţiunii.

Consemnarea cauţiunii se face pe numele inculpatului, prin depunerea unei sume de bani determinate la dispoziţia organului judiciar ori prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiaşi organ judiciar.

Valoarea cauţiunii este de cel puţin 1.000 lei şi se determină în raport cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului, situaţia materială şi obligaţiile legale ale acestuia.

Pe perioada măsurii, inculpatul trebuie să respecte obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi i se poate impune respectarea uneia ori mai multora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin.

Cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor.

Instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cauţiunii, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive.

In ce situatii se inlocuieste controlul judiciar pe cautiune cu arestul

În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.