Cand unitatea sanitara nu raspunde pentru malpraxis?
Unitatea sanitara nu raspunde in anumite cazuri pentru malpraxis impreuna cu personalul medical pentru prejudiciile cauzate de acesta.
Incălcarea regulilor datorita unei conduite necorespunzătoare antrenează răspunderea socială din partea celui vinovat si il obliga să suporte consecinţele faptei sale.
Cand un act medical este exercitat in mod defectuos si constituie malpraxis medical, raspunderea poate fi atrasa nu numai pentru personalul medical.
Dar si pentru unitatea sanitara al carui angajat este personalul medical.
Temeiul legal pentru atragerea raspunderii unitatii medicale pentru
fapta personalului medical
Pentru angajarea raspunderii furnizorilor de servicii medicale pentru faptele prejudiciabile ale personalului medical angajat sunt necesare unele conditi.
De exemplu, sa fie intrunite toate conditiile raspunderii pentru fapta proprie a angajatului. In alte cazuri, conditiile raspunderii civile delictuale ori contractuale.
Conditii pentru atragerea raspunderii unitatii sanitare
Victima prejudiciului-pacientul sau persoana indreptatita la despagubire-ca sa aiba traga la raspundere unitatea sanitara pentru fapta angajatului sau, trebui sa probeze anumite situatii.
-existentei prejudiciului;
-a faptei ilicite a persoalului medical;
-a existentei raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
-a vinovatiei angajatului.
Situatii in care unitatea sanitara si personalul medical raspund pentru prejudicii
In ce priveste existenta prejudiciului, Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul justitiei prevede unele dispozitii.
Personalul medical raspunde pentru urmatoarele prejudicii:
-prejudiciile produse din eroare, care includ şi neglijenţa, imprudenţa sau cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii.
Pot fi produse prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenţie, diagnostic sau tratament;
-prejudiciile ce decurg din nerespectarea reglementărilor prezentului titlu privind confidenţialitatea, consimţământul informat şi obligativitatea acordării asistenţei medicale.
-prejudiciile produse în exercitarea profesiei şi atunci când îşi depăşeşte limitele competenţei.
Cu excepţia cazurilor de urgenţă în care nu este disponibil personal medical ce are competenţa necesară.
Situatia cand răspunderea civilă nu înlătură angajarea răspunderii penale
Dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii.
Din dispozitiile art.643 al legii mentionate rezulta ca, toate persoanele implicate în actul medical vor răspunde proporţional cu gradul de vinovăţie al fiecăruia.
Situatiile in care personalul medical nu este răspunzător pentru daunele
şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii
Ca exceptie a dispozitiilor de mai sus,Legea nr.95/2006 prevede ca totusi,personalul medical nu este răspunzător pentru daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii in urmatoarele situatii:
a) când acestea se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic şi tratament, infecţiilor nosocomiale, efectelor adverse.
Complicaţiilor şi riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigaţie şi tratament.
De asemenea, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor medicale şi sanitare folosite;
b) când acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă, cu respectarea competenţei acordate.
Ce trebuie sa probeze persoana prejudiciata pentru inlaturarea raspunderii
Va trebui sa faca dovada calitatii de angajat a personalului medical care a comis fapta recalamata.
Trebuie cunoscuta semnificatia termenului de personal medical.
Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii se refera la raspunderea civila a personalului medical si defineste termenul de personal medical.
Medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical şi moaşa care acordă servicii medical.
Malpraxisul este eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului.
Implica răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice.
Prejudiciul sa fi fost creat in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, prin acte medicale ale practicianului,in cadrul procedurilor de preventie, diagnostic si tratament.
Unitatea sanitara nu raspunde daca nu exista raport de subordonare
Trebuie sa existe un raport de subordonare,in cadrul careia angajatorul a incredintat o
functie angajatului, pe care acesta din urma a acceptat sa o primeasca.
Raportul de subordonare in cadrul raporturilor juridice din domeniul sanitar rezulta din contractul de munca.
In literatura de specialitate s-a aratat ca activitatea medicului incadrat in spitale si alte unitati sanitare este considerata un ansamblu de prestatii.
In cadrul acestuia, conducerea unitatii nu poate sa dea indicatii in concret asupra asistentei medicale.
Totusi, este prezenta o anumita subordonare,angajatorul avand si posibilitatea de a trage la raspundere disciplinara medicul angajat,dar numai ulterior acordarii asistentei medicale.
Dispozitii din Codul civil pentru situatia cand unitatea sanitara nu raspunde pentru malpraxis
Art.1373 din Codul civil
Se refera la “Raspunderea comitentilor pentru prepusi. Rezulta insa si situatii in care angajatorul/comitentul nu rtaspunde pentru fapta personalului medical:
(1) Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepuşii săi ori de câte ori fapta săvârşită de aceştia are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.
(2) Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcţia, supravegherea şi controlul asupra celui care îndeplineşte anumite funcţii sau însărcinări în interesul său ori al altuia.
(3) Comitentul nu răspunde dacă dovedeşte că victima cunoştea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârşirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acţionat fără nicio legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.
Dispozitiile Codului civil,precum si ale Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
Raspunderea civila delictuala a unitatilor sanitare publice si private poate fi atrasa atat pentru fapta proprie cat si pentru fapta altuia,in calitate de comitent.
Astfel,referitor,la aplicarea dispozitiilor Codului civil in acest domeniu, in literatura de specialitate s-a aratat ca raspunderea civila delictuala a unitatilor sanitare publice si private furnizoare de servicii medicale este una cu caracter special.
Persoanalul medical, desi se afla in raport de prepusenie fata de unitatea sanitara nu exercita actul medical sub indrumarea si controlul acesteia ci,in baza pregatirii acestuia.
Legea speciala despre situatiile cand unitatea sanitara nu raspunde pentru malpraxis
In art.643 din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul justitiei
Se arata ca unitatile sanitare si producatorii de medicamente si dispozitive medicale, substante medicamentoase si materiale sanitare raspund potrivit legii civile pentru prejudiciile produse pacientilor in mod direct sau indirect.
Raspund de viciile ascunse ale echipamentelor si dispozitivelor medicale,substantelor medicamentoase si materialelor in perioada de garantie/valabilitate potrivit legislatiei in vigoare
Art.644 din Legea 95/2006
Dispune ca unităţile sanitare publice sau private, în calitate de furnizori de servicii medicale, răspund civil, potrivit dreptului comun, pentru prejudiciile produse în activitatea de prevenţie, diagnostic sau tratament.
Situaţiiile în care acestea sunt consecinţa:
a) infecţiilor nosocomiale, cu excepţia cazului când se dovedeşte o cauză externă ce nu a putut fi controlată de către instituţie;
b) defectelor cunoscute ale dispozitivelor şi aparaturii medicale folosite în mod abuziv, fără a fi reparate;
c) folosirii materialelor sanitare, dispozitivelor medicale, substanţelor medicamentoase şi sanitare, după expirarea perioadei de garanţie sau a termenului de valabilitate a acestora, după caz;
d) acceptării de echipamente şi dispozitive medicale, materiale sanitare, substanţe medicamentoase şi sanitare de la furnizori, fără asigurarea prevăzută de lege.
Precum şi subcontractarea de servicii medicale sau nemedicale de la furnizori fără asigurare de răspundere civilă în domeniul medical.
(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) răspund în condiţiile legii civile pentru prejudiciile produse de personalul medical angajat, în solidar cu acesta.
Art.645 dispune ca unităţile sanitare publice sau private, furnizoare de servicii medicale, răspund civil şi pentru prejudiciile cauzate, în mod direct sau indirect, pacienţilor, generate de nerespectarea reglementărilor interne ale unităţii sanitare.
Raspunderea pentru activitatea de preventie
Potrivit art.646 din aceeasi lege, unităţile sanitare publice sau private, furnizoare de servicii medicale, şi producătorii de echipamente şi dispozitive medicale, substanţe medicamentoase şi materiale sanitare răspund potrivit legii civile si pentru urmatoarele prejudiciile produse pacienţilor.
In activitatea de prevenţie, diagnostic şi tratament.
Generate în mod direct sau indirect de viciile ascunse ale echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor medicamentoase şi materiale sanitare, în perioada de garanţie/valabilitate, conform legislaţiei în vigoare.
Prevederile art. 646 se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de servicii medicale sau nemedicale, subcontractate de către unităţile sanitare publice sau private furnizoare de servicii medicale.
In cazul prejudiciilor aduse pacienţilor în mod direct sau indirect, ca urmare a serviciilor prestate.
Furnizorii de utilităţi către unităţile sanitare publice sau private furnizoare de servicii medicale răspund civil pentru prejudiciile cauzate pacienţilor, generate de furnizarea necorespunzătoare a utilităţilor.
Situatii cand nu raspunde furnizorul de servicii medicale
Exonerarea de raspundere a unitatii sanitare va fi posibila in situatiile aratate mai sus.
In mod concret,aceasta se va face prin inlaturarea conditiilor speciale ale raspunderii angajatorului pentru fapta angajatului.
Ca exemple pot fi urmatoarele:
-inexistenta raportului de subordonare intre unitatea sanitara si personalul medical la momentul savarsirii faptei ilicite cauzatoare de prejudicii;
-savarsirea faptei de catre angajat fara sa existe o legatura cu functiile incredintate de angajator acestuia;
-inexistenta faptei ilicite;
-inexistenta vinovatie;
-nu exista un raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu;
-existenta fortei majore,fapta victimei sau fapta unui tert.
Alte articole de acelasi autor:
-In caz de refuz nejustificat autoritatea publica poate fi obligata sa elibereze certificatul de urbanism;
–Cum solicitati audierea ca martori a rudelor in cazul contraventiilor la regimul circulatiei rutiere;
–Ce trebuie sa stim, conform avocat asigurari despre ce reprezinta si ce riscuri acopera asigurarea RCA si asigurarea facultativa CASCO;
-Avocat penalist Bucuresti;
–In ce situatii se poate limita programul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;
–In ce situatii desi legea da posibilitatea incetarii procesului penal prin impacare sau acord de mediere unele persoane nu pot beneficia de aceste prevederi;
–Ce trebuie sa stim in opinia unui avocat infractiuni trafic si consum de droguri despre ce prevede Legea nr.143/2000;
-Concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala.
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client.
Cabinet Avocat
072426039
Cabinet avocat Bucuresti, specializat in drept civil si drept penal.
Pentru consultatii juridice ne puteti contacta, click aici sau e mail office avocat-tudor.ro
Contacteaza-ne aici
Default content