La data 1 februarie au intrat in vigoare noul Cod penal si Codul de procedura penala, aspect ce a reprezentat un moment crucial in evolutia legislativa a statului roman.
Situatia respectiva a intervenit ca o necesitate, drept urmare a ev
olutiei economico-sociale, a doctrinei si a jurisprudentei precum si a unor deficiente care au existat in reglementarea codului penal anterior.
olutiei economico-sociale, a doctrinei si a jurisprudentei precum si a unor deficiente care au existat in reglementarea codului penal anterior.
Incepand cu anul 1990 au existat in mod constant preocupari pentru inlaturarea reglementarilor incompatibile cu noua ordine de drept prin modificari ale unor institutii de drept penal astfel ca se ajunsese la o aplicare si interpretare neunitara a legii penale.
Din aceste motive, s-a apreciat ca sunt necesare modificari de structura in legislatia penala romana.
1.Aplicarea codului penal actual a determinat clarificarea unor problem juridice
dupa intrarea in vigoare a actualului cod penal au trebuit ddezlegate din punct de vedere al dreptului unele situatii determinate de succesiunea celor doua coduri penale.
Intre acestea s-au numarat , spre exemplu, cele legate de aplicarea in timp a legii penale, respectiv aplicarea legii penale mai favorabile.
Aceasta situatie a intervenit ca urmare a faptului ca s-a putut constata ca instantele de judecata au dat solutii neunitare si din acest motiv a fost sesizata Curtea Constitutionala.
Spre exemplu, unii magistraţi au considerat că legea penală trebuie aplicată integral, respectiv, dacă unui inculpat îi este mai favorabil vechiul cod, atunci el va primi pedeapsa pentru fiecare dintre infracţiunile comise pe prevederile vechii norme penale, altii insa au susţinut aplicarea pe instituţii a legii penale mai favorabile ,urmand ca judecătorul să aplice combinat institututii din noul cod precum şi din vechiul cod.
In acest sens, a fost cunoscut ca fiind mediatizat asa numitul “dosar al transferurilor”.
In final, Curtea Constitutionala a decis ca nu se poate recurge la combinarea unei dispoziţii mai favorabile dintr-o lege cu dispoziţii din altă lege, fiindcă în acest fel s-ar ajunge, pe cale judecătorească, la crearea unei a treia legi, ceea ce nu trebuie sa se intample.
De mentionat ca si majoritatea doctrinei se pronuntare anterior in acest sens.
Desigur ca sunt si alte probleme legate de aplicarea actualului cod penal , care insa in timp vor fi solutionate.
2. Sunt si intrebari privind oportunitatea renuntarii la unele dispozitii penale
Traim intr-o perioada de tranzitie si din punct de vedere al elaborarii si aplicarii normelor juridice in raport de societatea actual, astfel ca in calitate de avocat atat inainte cat si dupa intrarea in vigoare a actualului cod penal am fost martorul unor intrebari pe care si le-au pus unii avocati de drept penal cum sunt:
-disparitia unor reglementari din vechiul cod penal care pareau a fi benefice in ce priveste stabilirea corecta a vinovatiei;
– unele dispozitii din legislatia europeana care se pare ca nu in fiecare caz au fost preluate cu adaptarea necesara la situatia noastra;
– oportunitatea disparitiei recursului in anulare;
-restrangerea competentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a institutiei recursului la aceasta instanta;
-in ce masura motivele de casare in recursul in casatie mai sunt utile unui inculpat;
-daca dispozitiile privind accelerarea solutionarii proceselor, motivat de gradul de ocupare al instantelor, nu cumva au determinat lezarea dreptului la aparare.
3.Obiectivele dreptului penal
Desigur ca, in prezent au importanta urmatoarele:
-indeplinirea obiectivelor avute in vedere la elaborarea actualului cod penal si anume:
-crearea unui cadru legislativ coerent in materie penala, cu evitarea suprapunerilor inutile de norme in vigoare existente in Codul penal anterior si legile speciale;
-simplificarea reglementarilor de drept substantial, menita sa faciliteze aplicarea lor unitara si cu celeritate in activitatea organelor judiciare;
-asigurarea satisfacerii exigentelor decurgand din aplicarea principiilor fundamentale ale dreptului penal constatate de Constitutie si de pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte;
-transpunerea in cadrul legislativ penal national a reglementarilor adoptate la nivelul Uniunii Europene;
– indeplinirea schimbarilor preconizate:
-armonizarea dreptului penal material roman cu sistemele celorlalte state ale Uniunii Europene, ca o premisa a cooperarii judiciare in materie penala bazata pe recunoastere si incredere reciproca.
Se poate aprecia ca, pe langa dispozitiile constitutionale, si actualul drept penal a fost conceput de legiuitorul roman ca un sistem de protectie ancorat in realitate cu privire la persoana si drepturile sale.
In acest sens se cuvin mentionate:
-abrogarea unor texte de incriminare din legislatia speciala, ca urmare a cuprinderii acestora in Partea speciala a codului penal actual;
-abrogarea unor dispozitii din legislatia speciala pentru inlaturarea suprapunerii inutile a unor texte care protejeaza aceleasi valori sociale;
-adaptarea pedepselor pentru infractiunile care raman in legislatia speciala potrivit logicii sanctionatorii a noului Cod penal;
-dezincriminarea unor fapte prevazute in legislatia speciala si contraventionalizarea acestora acolo unde este cazul.
-inlocuirea modului actual de aplicare a pedepsei amenzii din legislatia speciala, instituind sistemul zilelor-amenda si pentru incriminarile special;
-prevederea explicita a sanctionarii omisiunii din culpa;
-reformularea unor texte pentru asigurarea respectarii cerintelor de previzibilitate a legii penale. Potrivit jurisprudentei europene in materie;
-completarea unor ipoteze de incriminare pentru a raspunde obligatiilor asumate de statul roman pe plan international;
-revederea unor texte din legislatia extrapenala;
-limitarea principiului oficialitatii procesului penal;
-abrogarea sau reformularea unor texte contraventionale continute in legile cu dispozitii penale;
-modificarea unor legi penale generale.
www.avocat-tudor.ro
0724260393
Tags: