Cabinetul nostru de avocat din Bucuresti despre ultrajul, ca infractiune in Codul penal, in contextul juridic actual, reprezinta o incalcare a normelor sociale si legilor care guverneaza comportamentul civilizat al indivizilor intr-o societate.
Aceasta infractiune implica actiuni sau declaratii violente, agresive sau ofensatoare indreptate impotriva unei persoane, institutii afectand ordinea publica si bunul mers al societatii.
In fata acestor situatii delicate si complicate, o firma de avocatura specializata in domeniul penal poate oferi asistenta juridica esentiala pentru a proteja drepturile individuale si a obtine o aparare eficienta.
Trebuie acordata atentie implicatiilor juridice ale infractiunii de ultraj care pot fi serioase, iar consecintele pot include sanctiuni penale si restrictii ale drepturilor civile.
Un avocat experimentat in acest domeniu poate analiza cazul in detaliu, identifica eventualele vulnerabilitati ale acuzarii si crea o strategie de aparare eficienta pentru a minimiza consecintele negative pentru client.
Conform dispozitiilor art. 257 Cod penal, ultrajul este fapta persoanei care, prin violenta sau amenintare, impiedica un functionar public sa-si indeplineasca atributiile de serviciu sau il determina sa le indeplineasca impotriva vointei sale.
Aceasta infractiune vizeaza protejarea integritatii si bunei functionari a serviciului public, avand consecinte asupra societatii si a institutiilor statului.
Savarsirea ultrajului asupra unui functionar public se pedepseste conform legii, deoarece reprezinta o incalcare a ordinii publice si a autoritatii statului.
Aceasta infractiune submineaza increderea cetatenilor in institutiile statului si poate afecta functionarea corecta si eficienta a serviciilor publice.
Autorul infractiunii poate fi sanctionat cu inchisoare, potrivit gravitatii faptei comise si consecintelor acestora.
Pentru a lupta impotriva infractiunilor de ultraj, este esential ca functionarii publici sa beneficieze de sprijinul si protectia legii.
O aplicare corecta si prompta a dispozitiilor legale referitoare la infractiunea de ultraj poate contribui la mentinerea ordinii si securitatii in societate si poate descuraja potentialii infractori.
In concluzie, infractiunea de ultraj prevazuta de art. 257 Cod Penal protejeaza integritatea functionarilor publici si asigura buna functionare a serviciilor publice.
Statul îşi exercită funcţiile prin intermediul organelor sale iar autoritatea organelor de stat constituie o valoare socială ocrotită de legea penală.
Autoritatea statului si a functionariilor sai poate fi stirbita prin anumite fapte care lovesc în prestigiul şi credibilitatea de care trebuie să se bucure funcţionarii săi.
Elementul material al infracţiunilor contra autoritatii constă în acţiunea prin care se manifestă dispreţ sau un caracter ofensator faţă de autoritatile romane
Infractiunea de ultraj este prevazuta in art.257 din Codul penal. Are o forma de baza si variante asimilate.
In forma de baza consta in ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul.
Acestea sunt săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii,
Aceasta consta in săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
Ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu,.
Se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de familie al funcţionarului public.
Varianta agravanta a infractiunii de ultraj.
Se refera la faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
Din definitia legala a infractiunii de ultraj rezulta conditia esentiala pentru existenta infractiunii.
Fapta sa fie comisa impotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
De asemenea, sa se afle în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii.
Sunt lezate relatiile sociale referitoare la respectiul datorat autoritatilor de stat si functionarilor care exercita o activitate in cadrul acestora.
Se aduce atingere prestigiului functiei exercitate de persoana protejata.
Pot fi lezate si relatiile sociale referitoare la libertatea psihica ori integritatea corporala sau sanatatea functionarului public.
Asadar, poate fi lezat corpul persoanei, bunul persoanei ori un membru de familie al functionarului
In urmatorul exemplu nu a fost indeplinita conditia ca functionarul sa se afle in exercitarea atributiilor de serviciu.
Motiv pentru care l-a achitat pe inculpat pentru infractiunea de ultraj.
Desi, politistul a fost agresat, a participat si fratele inculpatului, au interveni si colegii politistului.
Inculpatul a fost trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.
S-a retinut ca lucrătorii de poliție judiciară au procedat, conform atribuțiunilor de serviciu, la o verificare a situației deșeurilor de fier, achiziționat de societatea comerciala.
Au constatat diferente semnificative între stocurile criptic și faptic ale depozitului, de circa 15 tone.
S-a observat existența unor documente care atestau efectuarea unor operațiuni cu aparență de fictivitate.
Lucrătorii de Poliție judiciară s-au sesizat din perspectiva art. 9 din Legea 241/2005.
Au înregistrat la această unitate de parchet un dosar.
Invinuitul l-a contactat pe un agent realizând că se află în fața iminenței unei anchete penale pentru evaziune fiscală.
Respectiv, disp. art. 6 și art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005. I-a oferit mită, în scopul îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiunilor de serviciu.
Polițistul a sesizat în mod corespunzător ororganele judiciare.
A fost surprins în flagrant învinuitul, oferind suma de 150 lei polițistului, în scopul expus.
S-a dispus inceperea urmaririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscala, faptă prevazuta de art. 6 și art. 9 lit.b din Legea 241 /2005.
Prejudiciul estimat era de circa 7.000 lei, măsură procesuală luată având în vedere constatarea inițiala lucrătorilor de poliție judiciară.
După prezentarea materialului de urmărire penală la procuror, învinuitul a fost chemat la sediul politiei.
Trebuia sa aduca fisa de magazie, unul dintre actele contabile necesare instrumentării dosarului evaziune fiscală.
Respectivul s-a prezentat la sediul unității de poliție, însoțit de fratele său, fiind așteptat de lucrătorul de poliție pentru a-i întocmi dovada de predare a actului solicitat.
Invinuitul a rămas la intrarea în unitatea de poliție, sala de așteptare. Celalalt a intrat în biroul lucrătorului de politie judiciară, în scopul menționat.
Pentru că înscrisul prezentat avea probleme în sensul că pe acesta apăreau modificări, polițistul a întrebat care este explicatia acestui fapt.
In acest moment respectivul a devenit brusc agitat, a trântit foaia pe jos și a ieșit spre poarta unității de poliție, înjurând atât acest polițist cât și pe ceilalți implicați în dosarele penale ce i se instrumentează. I
Polițistul s-a dus după învinuit și a apucat să îl prindă de mânecă.
I-a solicitat să se liniștească și să rămână sa întocmească dovada procedurală a întocmirii actului.
Gradul de agitație al invinuitului a crescut, manifestat prin cuvinte și strigăte apte de a fi produs larmă.
Acest fapt a atras imediat atenția mai multor colegi ai lucrătorului de poliție, aflați în interiorul sediului.
Alertat de strigătele fratelui său, învinuitul a alergat la rândul său către locul unde se afla acesta, s-a interpus.
Practic l-a bruscat pe polițist, între acesta și fratele său exact în momentul când respectivul îi pusese mâna în gât polițistului.
Peste umărul fratelui său și încurajat probabil de intervenția acestuia, învinuitul i-a aplicat o lovitură de pumn în figura polițistului.
Politistul a reușit să evite printr-o eschivă laterală cu capul, astfel că pumnul agresorului i-a șters fața.
Imediat au intervenit alți lucrători de poliție aflați în zonă.
Au imobilizat agresorii, au întocmit rapoarte de eveniment și au sesizat procurorul.
Analizand probele administrate in procesul penal, instanta constata ca fapta nu exista fapta de ultraj.
Utrajul consta in lovirea sau orice acte de violenta savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii.
In declaratie martorul arata ca impotriva inculpatului s-a deschis un dosar penal de evaziune fiscala si pentru dare de mita.
Procurorul a dispus ca inculpatul sa depuna inscrisuri care lipseau.
Deoarece se afla la sediul Politiei l-a chemat pe inculpat acolo, a observat ca acesta modificase un inscris si l-a intrebat de ce l-a modificat.
Deoarece nu putea retine inscrisurile decat prin incheierea unui proces verbal a fugit dupa inculpat.
L-a prins de mana si i-a spus sa vina inapoi sa incheie procesul verbal. Acesta a inceput sa il impinga si a venit si fratele sau.
La un moment dat s-a trezit cu un pumn la care nu s-a asteptat.
Mai arata ca au intervenit colegii de la biroul economic, s-au bagat, i-au despartit.
A fost intrebat daca dosarul de evaziune fiscala era in competenta sa la momentul la care a avut loc incidentul.
Martorul arata ca primele acte de cercetare au fost efectuate de acesta.
El a facut controlul si apoi ca sef de post a dat dispozitie ca alt lucrator sa se ocupe de cercetare in continuare deoarece el mai are si alte atributii.
La intrebarea „Care a fost motivul pentru care l-a chemat pe inculpat cu acele inscrisuri daca dosarul nu mai era la martor in lucru?”.
Agentul de politie raspunde ca nu el l-a chemat pe inculpat. Procurorul i-a spus sa ii aduca actele, iar inculpatul avea numai numarul de telefon al martorului.
La intrebarea de ce nu l-a trimis pe inculpat la sediul unde se facea cercetarea, martorul a raspuns ca lucratorii de politie de la Postul de politie in ture de 12/24 si crede ca mai mult ca sigur acel lucrator era liber.
Instanta constata ca martorul, agent sef al Postului de politie nu avea atributii de cercetare penala in dosarul de evaziune fiscala al inculpatului la data faptelor, ci alt lucrator de politie desemnat de acesta.
Acest fapt rezulta fara echivoc din actele dosarului penal de evaziune fiscala, precum si din declaratiile martorului.
Arata si ca nu el l-a chemat pe inculpat sa depuna acte, ci domnul procuror iar inculpatul nu avea decat numarul de telefon.
De asemenea, faptul ca nu avea atributii de cercetare in dosarul inculpatului rezulta si din alte probe.
Prin urmare, dl procuror a cerut depunerea unor inscrisuri de catre inculpat in dosarul de evaziune fiscala.
Agentul care nu efectua cercetarea penala in acel dosar penal l-a chemat pe inculpat la alt sediu decat sediul unde se afla inregistrat dosarul penal si unde se efectua cercetarea penala.
Fara sa existe vreo ordonanta de delegare sau comisie rogatorie catre alta unitate de politie sau ordonanta de trecere a cauzei de la un organ de cercetare la altul.
Prin urmare, nici predarea de catre inculpat a unor inscrisuri in curtea altei unitati de politie decat cea in care era inregistrat dosarul si unde se efectueaza cercetarea penala nu ar fi fost legala.
Agentul nu lucreaza la Politia unde l-a chemat pe inculpat. nu putea in mod legal sa incheie un proces verbal de predare acte in curtea unei unitati de politie unde nu lucreaza si unde nu este inregistrat nici un dosar penal pe numele inculpatului.
Reactia inculpatului la cererea de a incheia proces verbal de predare a actelor nu a fost una fireasca deoarece procedura de cercetare penala nu a fost cea legala.
Nu exista nici un act de violenta al inculpatului exercitat impotriva agentului care a declarat ca pumnul inculpatului i-a sters fata deoarece s-a ferit.
Deci nu a fost lovit si nici nu s-a exercitat asupra lui vreun alt act de violenta.
Reactia inculpatului de a lovi cu pumnul s-a datorat faptului ca agentul l-a tras de mana pe inculpat pentru a-l opri sa incheie un proces verbal in mod nelegal.
Pentru toate aceste considerente, instanta constata ca ultrajul asupra politistului nu exista.
Deoarece dl politist nu avea atributii de cercetare penala in dosarul penal de evaziune fiscala a inculpatului.
In mod nelegal l-a chemat la alta unitate de politie decat cea unde era inregistrat dosarul sau penal.
Unde se efectua cercetarea si unde politistul nu avea birou si nici nu indeplineste vreo activitate din cele aflate in competenta Postului Politie in referire la dosarul de evaziune fiscala.
In baza art.396 alin.5 in ref. la art.16 alin.1 lit.a NCPP instanta va achita inculpatul pentru savarsirea infractiunii de ultraj.
1. Ce constituie infractiunea de ultraj?
Infractiunea de ultraj se refera la acte de violenta sau amenintari impotriva unui functionar public in timpul exercitarii atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.
Scopul este de a proteja autoritatea si integritatea fizica a functionarilor publici. Actele care pot fi clasificate drept ultraj’ includ amenintari verbale, agresiune fizica sau alte forme de intimidare.
2. Care sunt consecintele legale ale comiterii infractiunii de ultraj?
Pedepsele pentru ultraj pot fi in functie de natura faptei si de nivelul de vatamare cauzata.
Este esential sa cautati asistenta juridica daca sunteti acuzat de o astfel de infractiune.
3. Cum poate ajuta un avocat din Bucuresti pentru cazurile de ultraj daca sunt acuzat de ultraj?
Un avocat experimentat, specializat in cazuri de ultraj’, poate oferi asistenta juridica esentiala.
Acesta va poate ajuta sa intelegeti acuzatiile, sa adunati dovezi si sa va reprezinte in instanta.
0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion va ofera solutii avocatiale complete in litigii de drept penal.
Pentru detalii luati legatura cu noi, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro