Recursul, trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru ca cererea sa fie admisa de catre instanta de judecata din recurs.
De exemplu, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor. Sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Există obligaţia legală a motivării recursului prin însăşi cererea de recurs, stipulată, sub sancţiunea nulităţii, prin art. 487 alin. (1) NCPC.
Excepţia vizeaza cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5) NCPC. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile alin. (3) al art. 486 NCPC.
Presupune evocarea cauzelor de nelegalitate care justifică exercitarea acestei căi extraordinare de atac, dintre cele reglementate prin art. 488 NCPC.
Dar, şi dezvoltarea lor, respectiv încadrarea într-unul dintre motivele prevăzute expres de lege.
Printr-o argumentare, în fapt şi în drept, a greşelilor pretins a fi fost săvârşite prin hotărârea atacată.
In acest sens, art. 487 dispune cu privire la motivarea recursului. (1) Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.
Art. 490 dispune ca, in termen de cel mult 3 zile de la data depunerii răspunsului… – b) se constată că cererea de recurs nu îndeplineşte toate cerinţele legale. este vorba de cerinţele prevăzute de art. 486 NCPC, de art. 195 NCPC, la care art. XIV alin. (2) din Legea nr. 2/2013 face trimitere].
Situaţie în care preşedintele completului de judecată căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza, celălalt membru al completului ori, după caz, preşedintele instanţei, preşedintele de secţie sau judecătorul de serviciu.
Potrivit art. 1031 alin. (2) raportat la art. 97 alin. (1) din Regulament, este obligat să stabilească lipsurile cererii de recurs şi să le comunice recurentului, în scris.
Cu menţiunea completării sau modificării cererii în termen de maxim 10 zile de la data primirii comunicării.
Titlul III – Capitolul I – Art. 516. – (7) Raportul va cuprinde soluţiile diferite date problemei de drept şi argumentele pe care se fundamentează.
Jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului sau a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Dacă este cazul, doctrina în materie, precum şi opinia specialiştilor consultaţi.
Totodată, judecătorii raportori vor întocmi şi vor motiva proiectul soluţiei ce se propune a fi dată recursului în interesul legii.
Scopul recursului, potrivit art. 483 alin. (3) NCPC, este acela de a supune Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Acest scop este parte a mecanismului pus la îndemâna instanţei supreme de a realiza interpretarea şi aplicarea unitară a legii, rol consacrat de art. 126 alin. (3) din Constituţie.
Precum şi a garanţiilor dreptului la un proces echitabil, în sensul că cetăţeanul trebuie să fie încredinţat de faptul că i s-a aplicat corect legea la judecata în fond.
Că au fost respectate normele de ordine publică referitoare la compunerea instanţei sau competenţa instanţei.
Alte reguli de procedură apreciate ca fiind importante, cerinţele referitoare la motivarea hotărârii sau autoritatea de lucru judecat.
In cererea de recurs s-a solicitat modificarea deciziei atacate, admiterea apelului si respingerea cererii de chemare in judecata.
Concret, in cererea de recurs s-a redat memoriul de recurs, partial, memoriul de apel, dar nu s-au formulat critici de nelegalitate a deciziei atacate.
Instanta suprema a respins recursul.
Motivarea a constat in nerespectarea in recurs a conditiilor obligatorii in care se poate fi primita cererea de recurs.
Aceasta, sub sanctiunea nulitatii, trebuie sa cuprinda motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor.
Instanta a retinut ca, recursul este o cale de atac extraordinara ce poate fi primita pentru motivele expres prevazute.
A precizat ca in recurs anumite cerinte trebuie formulate in cerere, sub sanctiunea nulitatii.
Se impune unsa, indicarea nu doar a motivelor ori a motivelor de recurs invocate, ci si dezvoltarea acestor motive.
In cererea de recurs ori in memoriul depus separat, recurentul trebuie sa indice printre altele:
Lipsa acestor mentiuni din cererea de recurs determina nulitatea recursului. Aceasta sanctiune este prevazuta expres de art.486 alin.(3) si art.489 C.pr.civ.
Se are in vedere caracterul extraordinar al caii de atac al recursului.
De asemenea, limitele in care instanta de recurs este chemata sa analizeze decizia data in apel.
Reclamanta a invocat in intampinare ca recursul paratei este nul.
Aceasta pentru ca, nu sunt invocate in recurs motivele de nelegalitate ale deciziei atacate si nu sunt prezentate argumentele care le sustin.
Parata nu a indeplinit insa cerintele prevazute de art.486 alin.(1) lit.d) Cod procedura civila.
Argumentele reluate in recurs nu fac trimitere la o critica de nelegalitate a deciziei pronuntate in apel.
Nici la motivele de fapt si de drept pe care se sprijina decizia atacata.
Motivele de apel au fost deja analizate de instate de apel.
In concluzie, obligatia reglementata de dispozitiile art.486 alin.(1) lit d) si art.489 Cod procedura civila nu a fost respectata. Incalcarea acestei obligatii atrage sanctiunea nulitatii.
Autoritatea parinteasca (art.483-512 Codul civil)
Intre ce persoane exista obligatia de intretinere conform Codului civil
Ce prevede codul civil despre intinderea acordului sotilor cand acesta are loc pe cale judiciara
Cum va poate ajuta un avocat in cazul producerii unui accident rutier
Ce trebuie cunoscut despre asigurarea de răspundere civilă și asigurarea de persoane
avocat Bucuresti civil Tudor Ion
0724260393
Cabinetul de avocat Tudor Ion va poate ajuta in litigii de drept civil.
Va rugam sa ne contactati cu incredere, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro