Investigatorii acoperiti actioneaza uneori prin provocarea la comiterea de infractiuni privind traficul de droguri. Ca avocat in Baroul Bucuresti, in dosare trafic de droguri, Legea 143/2000 cunosc despre documentarea activitatii infractionale prin investigatori acoperiti si colaboratorii acestora. In unele cazuri am fost sesizat de inculpati ca au savarsit infractiunea datorita provocarii politiei. De asemenea,in aceleasi circumstante, ca au fost cercetati ca traficanti de droguri, desi erau doar consumatori, chiar ocazionali.
In astfel de cazuri a revenit instantei sa verifice care este adevarul. In ce masura a existat o provocare politieneasca, daca au fost depasite atributiile investigatorului acoperit de simpla investigatie pasiva. Sau daca, dimpotriva, inculpatul nu a declarat realitatea pentru a nu fi sanctionata fapta sa.
Tot din experienta am constatat si ca uneori intervine subiectivitatea ori exagerarea din partea investigatorilor acoperiti sau a colaboratorilor acestora. Ultimii au avut anumite interese in raport de dosare instrumentate, ceea ce a facut ca adevarul sa devina mai dificil de stabilit.
Legislatia europeana si cea romaneasca face distinctie intre operatiunile sub acoperire autorizate si provocarea politieneasca.
Legislatia romana reglementeaza operatiunile sub acoperire,folosirea investigatorilor acoperiti si colaboratorilor acestora. Supravegherea este efectuata de procuror si controlata de instanta de judecata. Mai ales ca, activitatile de descoperire si documentare a infractiunilor la regimul drogurilor au devenit tot mai dificile.
De aceea,in Legea nr.143/2000 au fost introduse dispozitii privind folosirea investigatorilor acoperiti si colaboratorilor acestora. Scopul este descopeririea unor astfel de infractiuni.
In art.1 lit.k) din Legea 143/2000 se defineste notiunea de investigator acoperit. Investigatori acoperiţi sunt poliţiştii special desemnaţi să efectueze, cu autorizarea procurorului, activităţi specifice. Se are in vedere strângerea datelor privind existenţa infracţiunii şi identificarea făptuitorilor. Si efectuarea de acte premergătoare, sub o altă identitate decât cea reală, atribuită pentru o perioadă determinată;
Se arata si ca actele încheiate de poliţiştii şi colaboratorii acestora, prevăzuţi la alin. (1), pot constitui mijloace de probă.
In doctrina s-a aratat ca acestia sunt persoane fizice care furnizeaza informatii investigatorului sub acoperire. Sau il ajuta pe acesta sa se infiltreze in reteua infractionala si care face echipa cu investigatorul acoperit introdus in cauza. Scopul este descoperirea activitatilor infractionale si identificarii persoanelor implicate in aceste activitati.
Instanta a retinut ca a existat provocare pentru ca politistii sub acoperire nu s-au limitat doar la a obtine informatii despre activitatea infractionala. Au exercitat influenta de natura sa-l incite pe faptuitor sa comita infraciunea.
Folosirea agentilor sub acoperire nu trebuie sa aduca atingere principiului loialitatii administrarii probelor in procesul penal.
provocarea politieneasca este interzisa pentru ca prin intermediul ei politistul actioneaza asupra psihicului unei persoane. Face sa se nasca in mintea acesteia ideea de a savarsi o infractiune la regimul drogurilor.
Conform art.101 NCPP este oprit a se întrebuinţa violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine probe.
Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afectează capacitatea persoanei de a-şi aminti şi de a relata în mod conştient şi voluntar faptele care constituie obiectul probei. Interdicţia se aplică chiar dacă persoana ascultată îşi dă consimţământul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare.
Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.
Nu a existat insa provocare daca inculpatul a conceput infractiunea fara interventia investigatorului sub acoperirea iar acesta din urma doar a creat ocazia.
Curtea a aratat ca, pentru a contesta caracterul echitabil al procesului, reclamantii au prezentat doua argumente. In primul rand, acestia au sustinut ca au savarsit infractiunea numai din caua interventiei agentilor provocatori. Primul reclamant pretinzand ca a stiut despre operatiunea sub acoperire a politiei. Al doilea reclamant ca a acceptat sa il insoteasca pe primul reclamant la masina numai pentru a primi banii concubinei sale. Acestia au sustinut ca, la momentul condamnarii lor, curtea de apel nu a efectuat o examinare amanuntita a probelor.
Curtea reaminteste jurisprudenta sa recenta privind art. 6 in care a dezvoltat conceptul de inscenare. Acest este distinct de folosirea tehnicilor legale ale activitatilor sub acoperire. A reafirmat obligatia instantelor interne de a efectua o examinare atenta a materialului de urmarire penala. In special cand un acuzat invoca utilizarea mijloacelor de constrangere din partea agentilor de politie. In acest context, Curtea a stabilit, ca functia sa in temeiul art. 6 A§ 1 nu este sa determine daca anumite probe au fost obtinute in mod nelegal. Mai degraba, sa examineze daca o asemenea “nelegalitate” a avut drept consecinta incalcarea altui drept protejat de Conventie. Astfel, trebuie sa examineze calitatea evaluarii de catre instantele interne a pretinsei inscenari si sa se asigure ca acestea au respectat in mod corespunzator drepturile acuzatului la aparare. In special respectarea principiului contradictorialitatii si de egalitate a armelor.
Pentru a constata daca agentul de politie sub acoperire s-a limitat la “investigarea activitatii infractionale intr-un mod in principal pasiv” Curtea tine seama de urmatoarele consideratii.
Nimic din trecutul reclamantilor nu a sugerat o predispozitie spre traficul de droguri. Doar faptul ca unul dintre ei era un consumator de droguri condamnat nu poate schimba concluzia Curtii. Curtea observa ca procurorul nu a oferit detalii si nici nu s-a referit la vreo proba obiectiva in decizia sa de incepere a urmaririi penale. In plus, nu s-a gasit heroina in posesia primului reclamant sau in casa celui de-al doilea reclamant
De asemenea,Curtea observa ca partile au oferit interpretari diferite ale evenimentelor. Potrivit Guvernului, primul reclamant a acceptat sa intermedieze schimbul intre investigatorul acoperit, a carui identitate nu o cunostea. Al doilea cunostea drogurile gasite in masina agentului proveneau din schimbul respectiv. Cu toate acestea, pretinzand provocarea din partea politiei, primul reclamant a declarat ca a fost informat cu privire la operatiunea sub acoperire. In timp ce al doilea reclamant a pretins ca a fost indus in eroare sa accepte banii. Ambii reclamanti sustin ca cele doua grame de heroina gasite de politisti erau cele care au fost acordate de parchet pentru operatiunea sub acoperire.
In lumina acestei controverse, Curtea va examina daca reclamantii au putut sa conteste in mod eficient aspectul provocarii.
Tribunalul a hotarat ca probele obtinute de la reclamanti, investigatorul acoperit si martori au confirmat ca a existat provocare din partea politiei. Prin urmare, a achitat reclamantii pentru acest motiv.
Cu toate acestea, pe baza acelorasi probe, curtea de apel a anulat sentinta si i-a condamnat pe reclamanti pentru trafic de droguri. Procedand astfel, curtea de apel nu a audiat persoanele carora li s-au luat declaratii in fata procurorului si a tribunalului. Aceasta a acordat mai multa importanta declaratiilor obtinute de procuror si a considerat ca declaratiile date in fata instantei nu au fost conforme cu realitatea.
Curtea reitereaza situatia cand i se solicita unei curti de apel a examineze in fapt si in drept si sa se pronunte cu privire la aspectul vinovatiei sau nevinovatiei reclamantului. In ceea ce priveste procesul echitabil, nu poate sa stabileasca faptele in mod corespunzator fara o examinare directa a probelor prezentate in persoana de catre reclamant. In cazul in care acesta sau aceasta sustine ca nu a savarsit fapta presupusa a constitui infractiune
Curtea de apel nu a examinat nicio proba si nici nu a audiat in mod direct reclamantii cu privire la fondul acuzatiilor. Faptul ca reclamantii nu au solicitat in mod expres examinarea unor probe suplimentare de catre curtea de apel, nu impiedica instanta respectiva sa ia masuri pozitive in acest sens.
De asemenea, ultimul cuvant al reclamantilor in fata instantei nu poate fi echivalat cu dreptul acestora de a fi audiati de instanta in timpul procesului.
Depozitiile unui martor in sedinta publica si sub juramant ar trebui intotdeauna sa fie prioritare altor declaratii facute de acelasi martor in cursul urmaririi penale. Nici macar atunci cand cele doua sunt contradictorii.
Curtea nu este convinsa de rationamentul sumar al curtii de apel pentru a justifica prioritatea acordata declaratiilor obtinute de procuror. Curtea observa, in special, ca banuielile nutrite de curtea de de apel privind lipsa de onestitate a martorilor nu erau justificate de constatarile anchetatorilor in aceasta privinta. Faptul ca reclamantii au fost audiati de tribunal si au avut posibilitatea de a supune martorii unei confruntari la acel moment al procedurii nu schimba convingerea Curtii in aceasta privinta.Curtea nu este convinsa de raspunsul pe care autoritatile, in special instantele, l-au dat acuzatiilor de constrangere din partea politiei. Fie ca primul reclamant era sau nu la current cu actiunea politiei si fie ca al doilea reclamant a fost sau nu indus in eroare sa accepte banii. Faptele cauzei arata ca, daca nu ar fi existat solicitarea explicita a agentului de a cumpara droguri, nu ar fi avut loc niciunul dintre evenimente.
Curtea considera, ca actiunile ofiterului de politie sub acoperire si ale colaboratorului acestuia au avut drept consecinta determinarea reclamantilor sa savarseasca fapta penala pentru care au fost condamnati. Au depasit simpla investigatie pasiva a activitatii infractionale existente. Instantele interne nu au investigat suficient acuzatiile de provocare. Pentru aceste motive, procesul reclamantilor a fost privat de caracterul echitabil impus de art. 6 Conventie.
In consecinta, a fost incalcat art. 6 A§ 1 din Conventie in aceasta privinta
-In ce conditii beneficiaza de reducerea pedepsei persoana care a savarsit o infractiune de evaziune fiscal;
Ce informatii trebuie sa furnizeze angajatorul salariatului in mod obligatoriu la incheierea contractului de munca si ce se poate face in caz de neexecutare;
–Pe ce criterii este sanctionata o fapta ca fiind infractiune sau contraventie la Legea nr.50/1991privind autorizarea executarii constructiilor;
–In ce conditii instanta apreciaza ca un conducator auto este in stare de necesitate cand savarseste infractiunea de conducere a unui vehicul fara permis de conducere;
–De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic si efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
Profesionalism,responsabilitate,loialitate fata de client..avocat-tudor.ro
https://avocat-tudor.ro 0724260393
avocat_tudorion@yahoo.com
Cabinetul de avocat Tudor Ion va poate ajuta in litigiile privind traficul de droguri.
Luati legatura cu noi, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Default content