In ce consta infractiunea de inalta tradare raportat la implicarea in demonstratiile de strada din aceste zile
In contextul demonstratiilor de strada din aceste zile ale persoanelor care contesta ordonantele privind gratierea si modificarea Codului penal, precum si al unor afirmatii din mass media cu privire la implicarea Presedintelui Romaniei in aceste evenimente, fac unele referiri la prevederile Codului penal despre infractiunea de inalta tradare.
Traim cu toti schimbarile care se produc in Europa si in lume , inclusiv in zona in care se afla tara noastra, ce se manifesta prin modificari ale structurilor politice, economice si sociale ale statelor, care pot influenta unele dintre cele mai importante valori, intre care activitatea organelor statului si capacitatea de aparare a tarii.
De mentionat ca infractiunea de inalta tradare a mai fost prevazuta in art. 204 a Codului penal din 1936.
In scopul prevenirii unor astfel de imprejurari legiuitorul roman a introdus în Titlul X intitulat „Infracţiuni contra securităţii naţionale” al actualului Cod penal o noua infracţiune cu denumirea „înalta trădare, conform prevederilor constituţionale, dat fiind faptul ca aceasta infractiune nu era prevazuta in Codul penal.
In acest fel, s-a prevazut situatia ca activitatea desfăşurată de Preşedinte ar putea intra în contradicţie cu principiile statului de drept, cu normele legale precum şi cu o guvernare corecta.
De fapt, inca inainte de intrarea in vigoare a actualului Cod penal, art. 96 din Constitutia Romaniei, cu denumirea “Punerea sub acuzare”, referindu-se la Presedintele Romaniei, dispunea urmatoarele:
-Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
-Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
-De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
-Competenţa de judecată aparţine Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Dupa cum am aratat, prin introducerea in codul penal in vigoare a infractiunii de “inalta tradare” au fost transpuse prevederile constitutionale in legislatia penala tocmai pentru apararea valorilor fundamentale amintite..
Astfel, conform art. 398 C. pen., constituie înaltă trădare: „faptele prevăzute în art. 394-397, săvârşite de către Preşedintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării si se pedepsesc cu detenţiunea pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Se poate constata ca art. 398 C. pen face trimitere la infracţiunile prevazute în art. 394-397 din Codul penal, respective, la trădare (art. 394), trădare prin transmitere de informaţii secrete de stat (art. 395), trădare prin ajutarea inamicului (art. 396) şi acţiuni împotriva ordinii constituţionale (art. 397 ).
Art. 394 Cod penal prevede urmatoarele:
Trădarea: Fapta cetăţeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin:
-provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine;
-subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;
– aservire faţă de o putere sau organizaţie străină;
-ajutarea unei puteri sau organizaţii străine pentru desfăşurarea unei activităţi ostile împotriva securităţii naţionale,
se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Art. 395 Cod penal, se refera la: Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat:
Transmiterea de informaţii secrete de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, precum şi procurarea ori deţinerea de documente sau date ce constituie informaţii secrete de stat de către cei care nu au calitatea de a le cunoaşte, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, săvârşite de un cetatean roman, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Art. 396 Cod penal reglementeaza Tradare prin ajutarea inamicului:
Fapta cetăţeanului român care, în timp de război:
- a) predă teritorii, oraşe, poziţii de apărare, depozite ori instalaţii ale forţelor armate române sau care servesc apărării;
- b) predă nave, aeronave, maşini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot servi purtării războiului;
- c) procura inamicului oameni, valori sau materiale de orice fel;
- d) trece de partea inamicului sau efectuează alte acţiuni care sunt de natură să favorizeze activitatea inamicului ori să slăbească puterea de luptă a forţelor armate române sau a armatelor aliate;
- e) luptă sau face parte din formaţii de luptă împotriva statului român sau a aliaţilor săi
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Art. 397 se refera la” Acţiuni împotriva ordinii constituţionale”
-Acţiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
-Întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Se poate constata ca pedepsele sunt foarte mari, ceea ce arata ca savarsirea unei asemenea infractiuni, de „înalta trădare”, este considerata de legiuitor de un pericol social deosebit de ridicat pe care il reprezinta comiterea faptelor prevazute de art. 394-397 Cod penal de catre persoane care indeplinesc cea mai inalta demnitate politica.
Se mai are in vedere ipoteza in care şeful statului ar desfasura anumite activitati impotriva prerogativelor date acestuia de Constituţie sau de legi si astfel, ar pune in pericol valori fundamentale, mai ales ca, datorita statutului si functiei de presedinte al statului este obligat sa respecte prevederile stabilite de Constituţia României şi dispoziţiile legale învigoare.
Alte articole de acelasi autor:
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
– Care sunt criteriile de stabilire a daunelor morale in cazul unui accident cu mai multe victime;
– In ce conditii revine unei persoane raspunderea pentru fapta proprie;
– Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina.
0724260393