In ce conditii revine unei persoane raspunderea pentru fapta proprie
Raspunderea pentru fapta proprie este reglementata de art.1351 din Codul civil. Conform dispozitiilor acestui articol cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie este obligat sa o repare. Autorul prejudiciului este obligat sa o repare.
Este de mentionat ca raspunderea pentru fapta proprie poate reveni atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice. In conformitate cu art.209 alin.(1) si art. 219 alin.(10 din Codul civil, raspunderea in cazul persoanelor juridice va fi angajata pe seama organelor de conducere ale acestora.
Pentru angajarea raspunderii pe acest temei trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii: existenta unui prejudiciu; savarsirea unei fapte ilicite; existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu; savarsirea cu vinovatie a faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu.
Prejudiciul a fost definit ca fiind rezultatul negativ suferit de o persoana ca urmare a faptei ilicite a altei persoane .
Fapta ilicită este conduita constand in acţiune sau inacţiune, care încalcă legea sau obiceiul locului, conform art. 1349 alin. (1) C. civ., cu consecinţa vătămării drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale persoanelor.
S-a mai aratat in literatura de specialitate si ca fapta ilicita este acea fapta prin care sunt cauzate prejudicii dreptului apartinand altei persoane.
Încălcarea normelor de convieţuire sociala determina ca fapta sa prezinte un caracter ilicit, aceasta insa cu condiţia să reprezinte o încălcare a prevederilor legale şi să prezinte conţinutul, limitele şi modul de exercitare a drepturilor subiective recunoscute prin lege.
Fapta ilicită civilă constă într-o conduită umană, adică într-o acţiune sau inacţiune generatoare de prejudiciu. Exemple de acest fel sunt urmatoarele: distrugerea sau sustragerea unor bunuri aparţinând altei persoane, vătămarea corporală, utilizarea fără drept a numelui altei persoane.
Fapta ilicită poate consta si intr-o abtinere de la realizarea unei activităţi atunci când cerinţa este aceea de a acţiona. Un exemplu in acest sens este părăsirea locului accidentului de circulaţie din care au rezultat victime .
De asemenea, abuzul de drept poate intra in categoria de fapta ilicita. Astfel, art. 15 din Codul Civil prevede ca: “ niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei credinte.
De mentionat ca, in principiu, victima si autorul faptei ilicite cauzatoare de prejudicii pot sa se inteleaga cu privire la intinderea despagubirilor si modalitatea de reparare a prejudiciului. In acest sens, Codul penal cuprinde o serie de dispozitii. Daca insa partile nu se inteleg, persoana prejudiciata poate introduce o actiune in despagubiri solicitand repararea integrala a prejudiciului.
- Alte articole de acelasi autor:
-infractiunile contra patrimoniului;
–Ce avantaje prezinta solicitarea de despagubiri accidente in cadrul procesului penal;
–Care sunt prevederile si limitele asigurarii RCA prin care va puteti recupera prejudiciul;
–In ce poate consta consilierea de cate un avocat specializat in dreptul muncii.
0724260393