In ce conditii inregistrarea convorbirii facute de un denuntator poate constitui proba in acuzare

In calitate de avocat drept penal, in cauze in care inregistrarea audio constituia o proba in acuzare, am fost intrebat de unii inculpati daca acestea sunt valabile. Aceasta intrebare se referea la situatia in care un martor denuntator a facut inregistrarea respectiva iar procurorul a folosit-o in procesul penal dar si la inregistrarile facute de organul de cercetare penala.

O alta intrebare, a fost daca inculpatul respectiv, poate la randul sau sa-l inregistreze pe martorul denuntator pentru a-si demonstra nevinovatia.

In astfel de situatii, i-am consiliat in legatura cu posibilitatile pe care le ofera legea in acest sens, respectiv, art. 139 alin.(3) C.pr.pen. ,dar in acelasi timp si de faptul ca trebuiesc indeplinite anumite conditii pentru a se dispune supravegherea convorbirilor sale.

Astfel, dispozitiile art. 139 alin.(3) C.pr.pen. raspund favorabil acestei intrebari si in acest sens se dispune ca inregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.

Precizam ca termenul de “prezentul capitol” din acest articol se refera la Capitolul IV “Metode speciale de supraveghere si cercetare, Supravegherea tehnica” din Codul de procedura penala.

De asemenea, am considerat ca, la intrebarea privind conditiile in care inregistrarea facuta de procuror este legala si poate fi folosita impotriva sa, inculpatul trebuie sa mai cunoasca:

Care sunt conditiile in care se poate dispune interceptarea

convorbirilor sale, acestea fiind urmatoarele:

-supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

-există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2);

-măsura să fie proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii;

– probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

Care sunt infractiunile pentru care se poate dispune supravegherea

tehnica:

In acest sens, acelasi art.139 dispune ca numai in cazul urmatoarelor infractiuni se poate dispune supravegherea tehnica:

-infracţiunile contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de coruptie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

In ce conditii pot fi interceptate convorbirile dintre avocat si client

Legea penala prevede ca raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2). Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Atunci când apreciază necesar, judecătorul dispune informarea avocatului.

In ce consta procedura de emitere a mandatului de supraveghere

tehnică

Supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe

o durată de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află

sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea.

Ce trebuie sa cuprinda cererea formulată de procuror :

-indicarea măsurilor de supraveghere tehnică care se solicită a fi dispuse;

-numele sau alte date de identificare a persoanei împotriva căreia se dispune măsura, dacă sunt cunoscute;

-indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni pentru care se poate dispune măsura;

-indicarea faptei şi a încadrării juridice, iar, în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere, dacă se solicită şi încuviinţarea ca organele de urmărire penală să pătrundă în spaţii private indicate pentru a activa sau a dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice;

-motivarea caracterului proporţional şi subsidiar al măsurii.

Procurorul trebuie să înainteze dosarul judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Procedura de incuviintare a supravegherii tehnice

Cererea prin care se solicită încuviinţarea supravegherii tehnice se soluţionează în aceeaşi zi, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie.

În cazul în care apreciază că cererea este întemeiată, judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune, prin încheiere, admiterea cererii procurorului şi emite de îndată mandatul de supraveghere tehnică. Întocmirea minutei este obligatorie.

Încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi şi mandatul trebuie să

cuprindă:

-denumirea instanţei;

-data, ora şi locul emiterii;

-numele, prenumele şi calitatea persoanei care a dat încheierea şi a emis mandatul;

-indicarea măsurii concrete încuviinţate;

-perioada şi scopul pentru care s-a autorizat măsura;

-numele persoanei supuse măsurii de supraveghere tehnică ori datele de identificare ale acesteia, dacă sunt cunoscute;

-indicarea, în cazul în care este necesar faţă de natura măsurii încuviinţate, a elementelor de identificare a fiecărui telefon, a punctului de acces la un sistem informatic, a oricăror date cunoscute pentru identificarea căii de comunicare sau a numărului de cont;

-în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere în spaţii private, menţiunea privind încuviinţarea solicitării ca organele de urmărire penală să pătrundă în spaţii private pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice;

-semnătura judecătorului şi ştampila instanţei.