Table of Contents
ToggleClauzele abuzive se intalnesc in relatiile contractuale dintre entitătile comerciale şi persoanele fizice.
Uneori acestea determina un dezechilibru intre parti si pot da nastere diferitelor abuzuri.
Drept urmare, clauzele abuzive pot constitui obiectul unor litigii pe rolul instantelor de judecata.
In ultimul timp, in mass-media s-au publicat astfel de practici din activitatea institutiilor bancare sau a diferitor entitati comerciale.
Clauzele abuzive sunt definite in Legea nr. 193/2000, modificată de Directiva 93/13/CEE.
Clauzele nu au fost negociate direct cu consumatorul si prin ele însele sau împreună cu alte prevederi din contract.
Creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligatiile părtilor.
Astfel, in art.4 Legea nr.193/2000 o clauză contractuală ce nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă.
Creează, în detrimentul consumatorului şi bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.
Intelesul unor termeni privind clauzele abuzive rezulta din Legea nr.193/2000
Recurenta a invocat dispozitiile art.488 alin.(1) pct.8 Cod proc.civ.
Ca instanta de apel a incalcat normele de drept material, prevederile contractuale constatate ca fiind abuzive.
Instanta de recurs a analizat clauzele puse in discutie.
Posibilitatea bancii de modificare unilaterala a dobanzii, comisionul de acordare credit si comisionul de administrare lunara.
Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociaza cu definirea obiectului principal al contractului.
Nici cu calitatea de a satisface cerintele de pret si plata.
Nici cu produsele si serviciile oferite in schimb, pe de alta parte.
Aceasta insa, in masura in care aceste clauze sunt exprimate intr-un limbaj usor inteligibil.
Ratiunea acestui act nrmativ consta in pozitia de inferioritate economica, juridica si tehnica a consumatorului in raport cu comerciantul, inferioritate ce se manifesta atat in puterea de negociere, cat si in ce priveste nivelul de informare.
Aceasta situatie il pune pe consumator in postura de a adera la conditiile redactate in prealabil de catre comerciant.
Fara insa a avea puterea de a influenta continutul lor.
Referitor la clauzele constatate ca abuzive de catre instanta de apel, instanta de recurs a constatat.
Despre imprejurarea ca reclamantii au fost de acord, prin semnarea contractuluide credit, sa plateasca aceste comisioane.
In conditiile in care aceste nu au fost negociate, nu inlatura caracterul abuziv al acestora.
Vointa clientului se rezuma la a semna sau nu contractul. Singura sa optiune fiind de a alege intre diferite tipuri standard de contracte.
Aceasta optiune care este si ea controlata de banca intrucat banca este cea care stabileste scoringul/ratingul clientului.
In functie de aceste elemente dupa analiza dosarului, banca indica clientului tipul de credit in care se incadreaza conform ratingului.
In aparenta, clauzele privin comisionul de acordare credit, de administrare, au fost redactate in mod clar.
Instanta a constatat nementionarea prestatiilor efective, care sa justifice perceperea acestor comisioane.
In esenta, clauzele nu sunt definite intr-un mod inteligibil pentru consumator.
Sunt incalcate, in acest mod, dispozitiile art.4, alin.(6) din Legea nr. 193/2000, limbajul folosit nefiind unul usor inteligibil.
Prin inserarea acestor clauze, contrar cerintei bunei credinte, a perceput un procent raportat la valoarea creditului.
Este nejustificat, prin prestatia efectiv efectuata in schimbul sau.
Prin urmare, clauza analizata este abuziva intrucat plaseaza consumatorul intr-o pozitie defavorabila.
Il obliga la prestatii disproportionate in raport cu serviciile de care beneficiaza in mod efectiv.
In ceea ce priveste posibilitatea bancii de a modifica unilateral dobanda aplicabila contractului.
Se retine ca, aceasta clauza face abstractie de la regulile bunei credinte in raporturile contractuale.
Permite bancii sa intervina asupra unui elemenr esential al contractului.
Respectiv, dobanda si comisioane, fara a justifica in niciun fel aceasta interventie.
Nu s-a prevazut niciun criteriu obiectiv, previzibil, pentru consumator.
Banca sa aiba dreptul sa mdifice in mod unilateral costurile creditului.
Clauza in discutie fiind redactata la modul general, lasand loc de interpretari multiple.
Avand in vedere pozitia de inferioritate a consumatorului in raport cu banca, a respins recursul.
Autoritatea parinteasca (art.483-512 Codul civil)
Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala
LEGEA 241/2005 PRIVIND COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE
Avocat Bucuresti civil, comercial TUDOR ION ofera servicii de consultanta juridica, sistenta si reprezentare drept civil si comercial.
INTREABA UN AVOCAT
0724260393
Default content