Plangerea prealabila este un mod special de sesizare a organelor de urmarire penala.
Totodata si o excepţie de la principiul oficialităţii.
Aceasta inseamna ca legiuitorul a permis persoanei vătămate sa decida daca sesizeaza organele de urmărire în vederea tragerii la răspundere penală a făptuitorului.
Aceasta, datorita gradului redus de pericol social pe care-l prezinta anumite infractiuni.
Plangerea prealabila a fost definita ca un act procesual penal prin care persoana vătămată printr-o infracţiune îşi manifestă în mod expres voinţa de a fi tras la răspundere penală făptuitorul.
Fara acest act procesual nu poate interveni aplicarea legii penale. In consecinţă, nu poate începe şi nici continua urmărirea penală.
Plangerea penala este reglementata in art.295 Cod procedura penala.
Se prevede ca punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.
Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului si se introduce de persoana vatamata.
In acest articol se mai dispune si ca, dispoziţiile art. 289 alin. (1)-(6) şi (8) se aplică în mod corespunzător, fiind vorba de sesizarea organelor de urmarire penale prin plangere.
Ratiuni de politica penala reclama admiterea unor exceptii de la oficialitatea procesului penal.
Ocrotirea mai buna a valorilor sociale s-ar realiza daca s-ar lasa la aprecierea victimei infractiunii necesitatea tragerii la raspundere penala a infractorului prin introducerea plangerii prealabile.
Sau, dimpotriva nesanctionarea acestuia pentru ca o astfel de plangere nu s-a facut, ori daca s-a facut a fost retrasa, sau partile se impaca.
Prin urmare, plangerea prealabila este incunostiintarea facuta organelor judiciare de catre persoana vatamata cu privire la fapta savarsita si vatamarea suferita prin aceasta.
In cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala.
Plangerea prealabila este încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracţiune.
Plângerea prealabila trebuie să cuprindă in mod obligatoriu anumite date.
Numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului.
Pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală.
Numărul de înmatriculare in registrul comertului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar.
De asemenea, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii.
Precum şi indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.
Dacă este făcută în scris, plângerea trebuie semnată de persoana vătămată sau de mandatar.
Plângerea în formă electronică îndeplineşte condiţiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
Plângerea formulată oral se consemnează într-un proces-verbal de către organul care o primeşte.
Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal.
Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă.
În cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviinţează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu.
Plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei.
Când persoana vătămată este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data când reprezentantul său legal a aflat despre săvârşirea faptei.
În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar necompetent.
Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent.
Infracțiunea de tulburare de posesie, răspunderea penală a infractorului are loc doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în temeiul dispozițiilor art. 256 Cod penal.
Infracțiunea de violare de domiciliu, respectiv, pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejumit ținând de acestea.
Fără consimțământul persoanei care le folosește, ori refuzul de a le părăsi la cererea acesteia.
Este condiționata punerea în mișcare a acțiunii penale prin formularea unei plângeri prealabile de către persoana.
Antrenează drepturi personale cum este art. 218 Cod penal, alin. (5).
Infracțiunea de viol, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate asupra căreia s-a realizat orice act de natură fizică.
Constând în penetrare vaginală, orală sau anală, săvârșit prin constrângere în sensul de suprimare a voinței persoanei lezate.
De asemenea, dispozițiile art. 218 Cod penal, alin. (5) se aplică și în cazul persoanei aflată în imposibiltate de apărare.
Infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 Cod penal.
Se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei care a suferit leziuni traumatice de o gravitate evaluată prin cel mult 90 de zile de îngrijiri medicale.
Persoană a cărei integritate corporală sau sănătate a fost pusă în pericol de individul aflat fie sub influența băuturilor alcoolice, fie a substanțelor psihoactive.
De asemenea, fapta individului care prevede sau ar fi putut să prevadă consecințele acțiunii sale, persoană aflată în desfășurarea unei activități ce constituie ea însăși infracțiune, angajează punerea în mișcare a acțiunii penale.
Plangerea prealabila cuprinde o dubla manifestare de vointa a persoanei vatamate.
O incunostiintare a organelor de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni.
Totodata, plangerea prealabila da expresie vointei persoanei vatamate ca pentru acea infractiune sa se desfasoare procesul penal, radicand astfel impedimentul care s-ar opune desfasurarii procsului penal.
In urma acestei manifestari de vointa organul de urmarire penala poate dispune declansarea urmaririi penale si punerea in miscare a actiunii penale.
Art.157 Cod penal se refera la lipsa plangerii prealabile.
Astfel, in cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată.
Lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală.
La primirea plângerii prealabile, organul de urmărire penală verifică dacă aceasta îndeplineşte condiţiile de formă şi dacă a fost depusă în termenul prevăzut de lege.
Daca constată că este tardivă, organul de cercetare penală înaintează procurorului actele încheiate împreună cu propunerea de clasare.
Dacă s-au făcut acte de urmărire penală si se constată că este necesară plângerea prealabilă.
Organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere.
În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea.
În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.
Fapta care a adus o vătămare mai multor persoane atrage răspunderea penală, chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai de către una dintre ele.
Fapta atrage răspunderea penală a tuturor persoanelor fizice sau juridice care au participat la săvârşirea acesteia.
Chiar dacă plângerea prealabilă s-a făcut numai cu privire la una dintre acestea.
In cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitatea de exerciţiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acţiunea penală se poate pune în mişcare şi din oficiu.
Dacă persoana vătămată a decedat sau în cazul persoanei juridice aceasta a fost lichidată, înainte de expirarea termenului prevăzut de lege pentru introducerea plângerii, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare din oficiu.
-cum te aperi in instanta cand esti acuzat de neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea drumului public;
-in ce consta reaua credinta in cazul savarsirii infractiunii de abandon-de familie si ce prevad celelalte infractiuni contra familiei;
– cand politia nu a probat ca s-a trecut pe culoarea rosie-a semaforului;
-in ce situatii se cere lamurirea ori completarea raportului de expertiza sau o noua expertiza;
-Cum procedam in cazul viciilor ascunse ale constructiilor in vederea tragerii la raspundere a persoanei vinovate
-in ce situatii este atrasa răspunderea pentru neîndeplinirea îndatoririlor părinteti;
0724260393
Cabinet avocat Bucuresti servicii avocatiale in procese penale.
Ne puteti contacta, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro
Default content