Daca are loc o rapire internationala de copii se va pune in discutie situatia părintelui care a fost separat de copil, incalcarea autoritatii sale parintesti.

Ca avocat rapire internationala de copii precizez ca  in asemenea situatii, de obicei, copilul este retinut de un parinte, fara acordul celuilalt parinte, chiar daca nu s-a finalizat procesul de divort.

Odata sesizata instanta, se va judeca cauza potrivit dispozitiilor Convenției de la Haga privind răpirile internaționale de copii dar si cele ale statului respectiv.

Ce este rapirea internationala de copii 

Initial, ambii parinti exercita autoritatea parinteasca cu privire la copil, resedinta obisnuita fiind intr-un anumit stat.

Se poate intampla ca ulterior, copilul sa fie retinut de catre unul dintre parinti in alt stat, dar fara acordul celuilalt parinte.

In aceasta situatie, parintele nu mai are dreptul de a decide cu privire la stabilirea locuintei copilului.

Astfel de litigii se solutioneaza potrivit unei proceduri civile judiciare reglementate prin Conventia de la Haga din 1980.

Obiectivul urmarit este intoarcerea unui copil in tara sa de resedinta obisnuita.

Precizam ca Romania a aderat la aceasta conventie.

In statele memebre ale UE se aplica si RegulamentulCE 2201/2003 si dispozitii ale CJUE.

Situatii cand deplasarea sau neînapoierea unui copil se consideră ilicită potrivit Conventiei

 copilul este deplsat in alt stat fara acordul parintelui care acuza rapirea;

– copilul este deplasat in alt stat cu acordul celuilalt parinte, insa doar pentru o perioada determinata de timp.

In aceasta situatie se consedera nelegala neintoarcerea copilului in statul de resedinta;

-când are loc prin violarea unui drept privind încredințarea, atribuit unei persoane unei instituții;

-a oricărui alt organism acționând fie separat, fie împreună, prin legea statului în care copilul își avea reședința obișnuită;

-imediat, înaintea deplasării sau neînapoierii sale;

-dacă la vremea deplasării sau neînapoierii, acest drept era exercitat în mod efectiv;

-acționându-se separat sau împreună ori ar fi fost astfel exercitate, dacă asemenea împrejurări nu ar fi survenit.

Ce faceti in caz de rapire internationala de copii

Conventia de la Haga a stabilit ca fapta sotului care este lipsit de dreptul de a-si vedea copilul prin actiunea celuilalt sot de a transporta minorul intr-o alta tara, poate fi combatuta.

Se formuleaza o actiune de inapoiere a minorului, daca actiunea de transportare, mutare, este ilicita.

Poate fi vorba de rapirea copiilor cand  partenerul dumneavoastră a plecat cu copilul în altă țară din UE. 

Aceasta insa fără consimțământul dumneavoastră sau încălcând o hotărâre judecătorească.

Va trebui sa formulati o acțiune în justiție pentru a vă recupera copilul. Situatia de rapire poate fi insa sessizata si de o alta persoana (ori institutie) care avea dreptul sa decida cu privie la locuinta copilului.

In orice caz, si autoritățile au obligatia sa va ajute să întreprindeți acțiunile necesare. 

Dacă îndeplinește cerințele legale, cazul dumneavoastră va fi preluat de instanțele judecătorești din statul membru în care a fost dus copilul, iar acestea vor decide dacă se impune returnarea copilului.

Instanta de judecata are in vedere aspecte legate de situatia de fapt a copilului. Locuinta efectiva, unde era scolarizat, unde era asigurat medical, relatiile de atasament cu alte rude, prieteni.

Normele UE contribuie la prevenirea răpirii copiilor

Instanța din statul în care copilul își avea reședința obișnuită înainte de răpire va rămâne competentă până la soluționarea cazului de răpire.

Scopul este de a se evita ca părinții să răpească copilul în speranța de a obține o hotărâre favorabilă în fața instanței din propria țară.

 Un părinte copilul răpit apeland la  autorități centrale pentru a ajuta părinții care sunt victime ale răpirii transfrontaliere.

Părintele vizat poate lansa o procedură de înapoiere a copilului. În acest caz, instanța trebuie să se pronunțe cu privire la această chestiune în termen de șase săptămâni.

Ar trebui să ofere copiilor posibilitatea de a fi ascultați în cursul procedurii, cu excepția cazului în care acest lucru este necorespunzător din cauza vârstei și gradului de maturitate.

Posibilitatea ca instanța din țara în care copilul a fost răpit să refuze înapoierea copilului.

Aceasta doar în cazul în care există un risc serios ca înapoierea să expună copilul la vătămări fizice sau psihice.

Cu toate acestea, înapoierea nu poate fi oprită dacă s-au luat măsuri adecvate pentru a proteja copilul.

În cazul în care instanța constată că un copil nu trebuie înapoiat, aceasta trebuie să se adreseze instanței din țara din care a fost răpit copilul.

Instanța din țara din care a fost răpit copilul va avea ultimul cuvânt, ținând seama de probele și de motivația celeilalte instanțe. De asemenea, judecătorul trebuie să asculte copilul.

Copilul este în pericol în țara în care a locuit înainte de răpire

Copilul are vârsta necesară pentru a declara că nu dorește să se întoarcă.

Teoretic, atât dumneavoastră, cât și copilul aveți dreptul de a fi audiați de instanță pe parcursul procedurilor judiciare.

Situatia ca rapirea internationala de copii e judecata in Romania

Innstantele romae sunt competente sa solutioneze cererea daca, atat la momentul sesizarii, cat si la momentul solutionarii cauzei, minorul se afla pe teritoriul Romaniei.

Dosarul privind rapirea internationala de minori este de competenta, ca instanta de fond, Tribunalul Bucuresti si de recurs  Curtea de Apel Bucuresti.

Este recomandabil ca parintele reclamant sa fie reprezentat de un aparator ales.

Conventia recomanda ca procedura de solutionare nu ar trebui sa depaseasca, teoretic sase saptamani de la sesizarea instantei.

Studiu de caz privind rapire internationala de copii

In speta, exista un proces de divort, minorul a fost încredințat de plin drept, prin lege, ambilor părinți.

A avut loc o deplasare/reținere a acestuia pe teritoriul României, fără acordul tatălui, astfel au fost încălcate dispozițiile art.3 din Convenție.

Exercitarea efectivă a dreptului privind încredințarea se referă la îngrijirea copilului.

Desi exista procesul de divort, fapta se raporteaza la momentul la care a survenit deplasarea/refuzul de înapoiere.

Ori, de la data la care copilul a fost deplasat/reținut pe teritoriul Romaniei-fără acordul tatălui-nu a mai putut fi exercitat.

Astfel, se incalca dispozitiile art.3 din Conventie, referitoare la  exercitarea efectivă a dreptului privind încredințarea.

Tatăl exercita acest drept la momentul deplasării ilicite  a  copilului.

Ar fi continuat să-l exercite dacă pârâta  nu ar fi refuzat înapoierea minorului.

Retinerea copilului fara acordul celuilalt parinte

Reclamantul a fost Ministerul Justiției, în interesul și în calitate de reprezentant al copilului. 

A solicitat instanței  ca în contradictoriu cu Autoritatea tutelară să dispună  înapoierea minorului la reședința obișnuită din Ungaria,  la tatăl sau.

A fost sesizat de către Autoritatea Centrală a Ungariei privind aducerea la îndeplinire a prevederilor Convenției de la Haga.

De asemenea, asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii. Petentul este cetățean maghiar,  cu domiciliul în Ungaria.

Minorul a fost reținut pe teritoriul României, la mama acestuia fără acordul  tatălui.

În drept au fost invocate Codul Familiei, art. 72 par. ( 1 ), părinții exercită în comun tutela părintească.

In lipsa   unui acord contrar – chiar daca nu mai locuiesc împreuna, deplasarea  este fără  drept  a copilului în străinătate.

Conform legislației maghiare. deplasarea  copilului din Ungaria sau reținerea acestuia în străinătate  este ilegală, dacă  :

a ) în cazul în care părinții locuiesc împreună.

Unul dintre părinți care exercită în comun dreptul  de   tutelă părintească duce  copilul în străinătate.

Insa, fără  acordul celuilalt părinte, cu excepția unei decizii contrare  a autorității  tutelare.

Raportul explicativ  care rezultă că obiectivele Convenției de la Haga din  1980

– restabilirea statu quo – ului prin înapoierea imediată a copiilor deplasați sau reținuți ilicit în orice stat contractant;

– respectarea  efectivă  în  celelalte  state  contractante  a  drepturilor de încredințare și de vizită existente într-un stat contractant;

– crearea unui mijloc eficient de descurajare a răpitorului, care pretinde ca acțiunea sa să fie legalizată de autoritățile statului de refugiu.

In sensul de a lipsi acțiunile sale de orice consecință practică și juridică.

In fapt, pe această cale, persoana particulară poate să schimbe legea aplicabilă și să obțină o decizie judiciară care să-i fie favorabilă.

Ce dispune Convetia de la Haga

Conform Convenției, o cerere de înapoiere nu împietează asupra fondului dreptului privind încredințarea (art. 19).

Daca se constată că deplasarea sau reținerea într-un stat contractant s-a făcut ilicit.

Instanța trebuie să dea eficiență mecanismului de returnare sumară reglementat de Convenție.

Acesta nu pune în discuție dreptul privind încredințarea copilului către un părinte sau altul.

Doar reintegrarea copilului în mediul lui obișnuit de viață.

Scopul este de a asigura garantarea înapoierii copilului în statul reședinței sale obișnuite.

O măsură urgentă și provizorie, până în momentul în care o instanță competentă se va pronunța.

Dreptul privind încredințarea minorului către unul din părinți.

Ce dispune Raportul explicativ al Conventiei de la Haga

Va fi angajată în fața autorităților competente ale statului în care copilul își avea reședința obișnuită înaintea deplasării.

Vizeaza cazul în care deplasarea a avut loc înainte ca o decizie de încredințare să fie dată.

Dar si dacă o asemenea deplasare s-a produs cu violarea unei decizii preexistente.

Art. 4 din Convenția de la Haga

Se aplică oricărui copil care își avea reședința obișnuită într-un stat contractant imediat înainte de încălcarea drepturilor privind încredințarea”.

Motive pentru care niciunul din parinti nu poate lua decizii privind copilul, in procesul de divort 

Niciunul dintre părinți nu este cu nimic mai îndreptățit decât celălalt să ia decizii în mod unilateral în privința copiilor.

Pârâta a nesocotit  dispozițiile legale privind egalitatea în drepturi și îndatoriri a părinților față de copiii lor minori.

A luat în mod unilateral o decizie care a determinat privarea tatălui de dreptul de a avea legături personale cu acesta.

A solicitat să se aibă în vedere pct. 22 din Raportul explicativ  Preambul.

Statele semnatare declară că sunt profund convinse că interesul copilului este de o importanță primordială în orice problemă privind încredințarea sa.

Este sigur că tocmai având această convingere ele au elaborat Convenția.

Să protejeze copilul pe plan internațional împotriva efectelor dăunătoare ale unei deplasări sau neînapoieri ilicite.

Precizeaza ce figureaza printre manifestările obiective a ceea ce constituie interesul copilului.

Dreptul de a nu fi deplasat sau reținut în numele unor drepturi mai mult sau mai puțin discutabile asupra persoanei sale.

Ce a retinut instanta

La dosarul cauzei  au fost depuse următoarele înscrisuri:

-cererea de înapoiere a copilului răpit;

-certificatul emis de Ministerul Administrației Publice  și  al Justiției din Ungaria cu legislația aplicabilă.

-dispozitiile din Codul Familiei art. 72 part ( 1 );

-punctul 1/a al punctului de vedere nr.248 al Secției Civile din cadrul Instanței Supreme dinUngaria;

-adeverința privind statutul de elev emisă de Școala Generală și Grădinița  cu program prelungit;

-cererea  adresată de instanta a dispus efectuarea în cauză a  unei anchete sociale. La domiciliul pârâtei din România în  locul unde se află în prezent copilul pe  teritoriul României.

De ce este intemeiata cererea reclamantei

Cererea  de chemare în judecată este întemeiată, urmând a  dispune admiterea  acesteia.

Copilul s-a nascut în Ungaria,  fiind copil rezultat din casatorie.

A locuit anterior momentului la care pârâta  a  venit împreună cu copilul în România in Ungaria

Fără  a informa  pe  tatăl copilului si a-i cere acordul, pârâta împreună cu copilul minor părăsesc reședința obișnuită din Ungaria.

Se deplasează pe teritoriul României, stabilindu-se la părinții acesteia  și respectiv bunicii materni ai copilului.

Concluziile anchetei sociale  efectuate  la locuința copilului de pe   teritoriul României. 

Pârâta  a plecat împreună  cu minorul din  Ungaria urmare faptului  că cei doi soți se află în proces de divorț.

Tatăl copilului nu a fost de  acord  cu această  deplasare, astfel cum recunoaște însăși pârâta.

Situatia de fapt

Această situație  de  fapt este susținută și de înscrisurile administrate în cauză.

Rezultă că acțiunea  de divorț a soților este în curs în fața instantelor din Ungaria.

Se coroboreaza cu adeverința  228/2011 privind Statutul de Elev  al copilului,  eliberată de   Școala Generală.

Minorul a fost elevul instituției, dupa care  copilul a fost retras de la școală de către mama sa.

Fără a  notifica/înșiința instituția  școlară  cu privire la înscrierea copilului la o altă   școală.

La  data deplasării minorului în România,   acesta locuia în Ungaria. Drepturile părintești  de supraveghere  asupra  minorului erau exercitate de  cei doi părinți  împreună.

Nu era pronunțată încă o  hotărâre  cu privire la încredințarea copilului. Parata, mama copilului a deplasat minorul pe teritoriul României în mod ilicit.

Se aplica art. 3 al Convenției de la Haga asupra  aspectelor  civile ale răpirii internaționale de copii.

Situația premisă  cuprinsă în art.  3 și 4 ale Convenției  este îndeplinită se justifica cererea formulată  de  reclamant.

Dispozițiile  internaționale relevante care sunt incidente în cauză se regăsesc în Convenția de la Haga.

Respectiv, aspectele  civile  ale răpirii internaționale de copii, la care România a aderat prin Legea nr.100/1992.

 Indeplinirea cerințelor art.3 lit.a al Convenției

Se reține condiția pentru ca deplasarea sau neînapoierea unui copil să se considere ilicită.

Aceasta să aibă loc prin violarea unui drept privind încredințarea, atribuit unei persoane, unei instituții.

Sau, oricărui organism care acționează fie separat fie împreună, prin Legea Statului în care copilul își avea reședința obișnuită imediat înaintea deplasării sau neînapoierii sale.

Așadar, dreptul tatălui privind încredințarea rezultă din atribuirea de legea statului în care acesta își avea reședința obișnuită.

Minorul a fost încredințat de plin drept, prin lege, ambilor părinți.

In situația deplasării/reținerii acestuia pe teritoriul României, fără acordul tatălui, au fost încălcate dispozițiile art.3 din Convenție.

Pentru aceste considerente, instanta va admite cererea formulată de reclamantul Ministerul Justiției.

Alte articole de acelasi autor

-in ce situatii se poate limita dreptul de vizitare a minorului de catre un parinte dupa divort;

-revocarea si demisia administratorului societatii comerciale

-avocat drept financiar;

Pentru ce fapte pot fi sanctionati politistii si care este procedura de
cercetare a abaterii disciplinare;
DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR IN ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA AUTO;
-Din ce motive DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infractiunea de
favorizarea faptuitorului in cazul persoanelor condamnate care apar ca
autori de lucrări științifice;

Alte articole recomandate

– Cum este aparat dreptul la propria imagine prin mijloace juridice

– Ce criterii a avut in vedere instanta la admiterea cererii de stabilirea
paternitatii din afara casatoriei formulata de reclamanta in conditiile in care tatal biologic intervine in solutionarea cererii.
– Avocat civil Bucuresti;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de
Societatea Comerciala;

Cabinet

0724260393

Cabinetul de avocat Tudor Ion ofera servicii avocatiale in litigii de dreptul familiei.

Luati legatura cu noi, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro