Din cele mai vechi timpuri, s-a considerat necesar ca o hotarare pronuntata in urma unei judecati sa fie controlata de o alta instanta superioara, pentru a se indrepta erorile savarsite de judecatorii primei instante.
Astfel, inca din dreptul roman exista regula conform careia “lucrul judecat se considera adevarat”, dar aceasta era interpretata in sensul ca sentinta judecatorului nu e adevar ci tine loc de adevar . In caz contrar s-ar fi ajuns la mai multe procese cu acelasi obiect si ar fi existat pericolul de a se pronunta hotarari contradictorii.
In dreptul procesual civil roman, codul din 1865 si legea de organizare a Inaltei Curti de Casatie au consacrat un sistem al cailor de atac care cuprindea doua cai ordinare(opozitia si apelul) si patru cai extraordinare( recursul, revizuirea, contestatia si actiunea recursorie). Legea din 1929 a redus campul de aplicare al opozitiei, iar legea din 1943 a desfiintat aceasta cale de atac.
In perioada 1948-1952 recursul a devenit o cale ordinara de atac, dispozitiile privind apelul, recursul in interesul legii si recursul in anulare au fost abrogate, pe langa revizuire au fost introduse in cod contestatia in anulare si cererea de indreptare ca fiind cai extraordinare de atac.
Sistemul cailor de atac a fost din nou modificat prin Legea nr. 59/1993, incercandu-se revenirea la sistemul anterior, recursul fiind o cale ordinara de atac, s-a introdus cale extraordinara de atac recursul in interesul legii si reintrodus recursul in anulare. De asemenea, in urma reintroducerii apelului ,dispozitiile privind contestatia in anulare si revizuirea au fost modificate.
In ceea ce priveste dispozitiile noului Cod de procedura civila referitoare la caile de atac, acestea se regasesc in Titlul II, Capitolul I, Dispozitii generale.
Si in aceasta reglementare, caile de atac , alaturi de celelalte mijloace procesuale, tind la protectia dreptului subiectiv civil ori a altor interese care se pot realiza numai pe calea justitiei. De asemenea, se poate constata ca acestea au si menirea de a conduce la pronuntarea unei hotarari legale si temeinice care sa asigure garantia unei judecati corecte iar posibilitatea de a le exercita constituie o garantie a dreptului de aparare, da certitudine partilor ca daca hotararea pronuntata este gresita va putea fi desfiintata.
Astfel, in art. 450 din noul Cod de procedura civila sunt enumerate caile de atac, respectiv, “ calea ordinara de atac este apelul iar caile extraordinare de atac sunt recursul, contestatia in anulare si revizuirea”.
In conformitate cu principiul legalitatii, art. 451 din noul Cod de procedura civila (avand denumirea marginala de “Legalitatea caii de atac”), “Hotararea judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute de lege, in conditiile si termenele stabilite de aceasta, indiferent de mentiunile din dispozitivul ei”.
De asemenea, se precizeaza ca “ mentiunea inexacta din cuprinsul hotararii cu privire la calea de atac deschisa contra acesteia nu are nici un efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevazuta de lege.
Caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in proces care justifica un interes, in afara de cazul in care , potrivit legii, acest drept il au si alte organe sau persoane.
Art. 453 din noul Cod de procedura civila, dispune asupra ordinii exercitarii cailor de atac. Astfel, caile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atat timp cat este deschisa calea de atac a apelului.
In cazul hotararilor susceptibile de apel, daca acesta nu a fost exercitat, recursul este inadmisibil. Cu toate acestea, o hotarare susceptibila de apel si de recurs poate fi atacata, inauntrul termenului de apel, direct cu recurs, la instanta care ar fi fost competenta sa judece recursul impotriva hotararii date in apel daca partile consimt expres, prin inscris autentic sau prin declaratie verbala, data in fata instantei a carei hotarare se ataca si consemnata intr-un proces-verbal. In acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
Caile extraordinare de atac pot fi exercitate si concomitent, in conditiile legii, recursul judecandu-se cu prioritate.
Art. 454, avand denumirea marginala “unicitatea caii de atac”, dispune ca o cale de atac poate fi exercitata impotriva unei hotarari doar o singura data, daca legea prevede acelasi termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declararii acelei cai de atac.
Calea de atac se indreapta impotriva solutiei cuprinse in dispozitivul hotararii.
Partile pot solicita instantei legal investite cu solutionarea unei cai de atac sa ia act de intelegerea lor cu privire la solutionarea litigiului.
Art. 457 din noul Cod de procedura civila se refera la achiesarea la hotarare, acesta reprezentand renuntarea unei parti la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja impotriva tuturor sau a anumitor solutii din respectiva hotarare. Achiesarea, atunci cand este conditionata, nu produce efecte decat daca este acceptata expres de partea adversa. Achiesarea poate fi expresa sau tacita, totala ori partiala.
Art. 459 din noul Cod de procedura civila prevede ca masurile de administrare judiciara nu pot face obiectul niciunei cai de atac.

www.avocat-tudor.ro

0724260393