Introducerea unei plangeri impotriva masurilor si actelor  de urmarire penala presupune parcurgerea unor etape si cunoasterea termenelor ce trebuie respectate riguros.

Este o realitate fapul ca, dupa introducerea plangerii, prin masurile sau solutiile dispuse de procuror, persoanele care fac obiectul unui dosar penal se considera nedreptatite. In astfel de cazuri, cei care au un interes legitim au posibilitatea sa conteste actele de urmarire penala, inclusiv ale procurorului.

Daca nu posezi cunostinte juridice suficiente vei cauta sa afli cum se procedeaza legal sa dovedesti ca masurile dispuse de organul de cercetare penala sunt gresite.

De exemplu, in ce modalitate se poate contesta, cum propui probe, care sunt termenele, unde se depune plangerea. Raspunsurile in acest sens pot veni prin cunoastera dispozitiilor Codului de procedura penala in acesata materie.

Din analiza dispozitiilor Codului de procedura penala rezulta ca legiuitorul a atribuit judecatorului de camera preliminara competenta de a solutiona plangerile impotriva solutiilor de clasare dispuse de procuror, de neurmarire sau netrimitere in judecata.

Ce sunt actele organelor de urmarire penala

Din dispozitiile  art. 286 Codul de procedura penala, avand denumirea marginala, actele de urmarire penala, se constata care sunt aceste acte. 

Procurorul dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale şi soluţionează cauza prin ordonanţă.

Organele de cercetare penală dispun, prin ordonanţă, asupra actelor şi măsurilor procesuale şi formulează propuneri prin referat. 

Asadar, acestea sunt inscrisuri emise de organul de cercetare penala al politiei sau de procuror. Dispozitii in care se consemneaza ce au stabilit organul de urmarire penala si procurorul.

Masurile de urmarire penala

 Art. 336 alin. (1) C.proc.pen cuprinde o regulă cu caracter general în ceea ce privește plângerea împotriva actelor de urmărire penală, instituind dreptul persoanei ale cărei drepturi și interese legitime sunt vătămate printr-un act de urmărire penală să se plângă cu privire la acesta. 

Obiectul plangerii poate fi cu privire la diferite masuri luate organul de urmarire penala. Omisiunea de administrare de probe , probatoriul insuficient, constatari gresite ale oraganului de cercetare al politiei.

Alte masuri pot fi, contestarea expertizelor, a declaratiilor martorilor, incalcarea dreptului la aparare si altele.

Orice persoana are dreptul de a formula o astfel de plângere. In practica, in mod obisnuit persoanele care dețin calitatea de subiect procesual principal în dosarul respectiv formuleaza astfel de plangeri. Plângerea nu suspenda insa cercetarile in cauza respectiva, respectiv urmarirea penala.

In continuare, procurorul se va pronunta aspra plangerii petentului. In final, va fi supusa cenzurii instanței de judecată legalitatea și temeinicia soluțiilor pronunțate în plângerile împotriva actelor și măsurilor procurorului. 

Cine este competent sa rezolve plagerile impotriva actelor de urmarire

In art. 339 Cod procedura penala este reglementata“Plangerea impotriva actelor procurorului” . Se arata ca, plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului.  Sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al parchetului.

In cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al parchetului. Ori, au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia.

In aceste situatii, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.

Termenele de solutionare a plangerilor impotriva actelor procurorului

Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcţiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.
În cazul soluţiilor de clasare ori de renunţare la urmărire, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.
Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior .

Aeasta din urma dispozitie nu este cunoscuta indeajuns de persoanele nemultumite in cazul unei solutii de clasare. Pentru ca legea ofera posibilitatea sa te adresezi si procurorului ierarhic, de multe ori in plangerile adreesa instantei fata de solutia de clasare, se ataca si solutia procurorului ierahic superior. 

Or, acest capat de cerere este respins de instanta pe motiv ca legea dispune ca se ataca numai ordonanta procurorului.

Revenind la subiectul articolului, ordonanta procurorului se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.

Din examinarea dispozitiilor art.340 din Codul de procedura penala rezulta ca obiectul plangerii il constituie solutia de clasare sau de renuntare la urmarire penala, dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu. Aceasta numai dupa ce anterior a fost parcursa etapa de contestare in fata prim-procurorului parchetului sau persoanelor prevazute in art.339 Cod procedura penala.

Cine poate face plangere impotriva actelor procurorului

Conform dispozitiilor art.336 Cod procedura penala orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală. Se prevede insa o conditie, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.
Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală şi se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală.
Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii.

Art.337 Cod procedura penala se refera la obligaţia de înaintare a plângerii.
Astfel, când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta este obligat ca în termen de 48 de ore de la primirea ei să o înainteze procurorului împreună cu explicaţiile sale, atunci când acestea sunt necesare.

Odata ajunsa plangerea la procuror, acesta este obligat să o rezolve în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Totodata, să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea un exemplar al ordonanţei.

Daca plangerea impotriva solutiei procurorului de clasare sau renuntare la urmarirea penala este respinsa de procurorul ierahic superior. Persoana nemultumita poate formula in termen de 20 de zile, calculat de la data comunicarii plangerii. La judecatorul de camera preliminara de la instanta careia ii revine competenta sa judece cauza in prima instanta.

Daca plangerea nu a fost solutionata in termen de 20 de zile de la primire de catre procuror,plangerea poate fi adresa judecatorului de camera preliminara oricand dupa implinirea termenului de 20 de zile de la data comunicarii.

Alte articole de acelasi autor:

-Din ce motive este bine sa se rezerve dreptul de uzufruct sau abitatie la instrainarea unei locuinte si ce greseli trebuie evitate;
Din ce motive nu a fost anulat dreptului de a conduce un vehicul desi a fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto.
-Care este deosebirea dintre masurile de siguranta si pedepse;
-Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de societatea comerciala;
– Renuntarea la judecata.
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Avocat dreptul muncii.
–Cum a hotarat instanta despre nerespectarea indicatorului cedeaza trecerea si prioritatea de trecere desi petentul a oprit la acest indicator.
Responsabilitate,profesionalism,confidentialitate fata de client.
https://avocat-tudor.ro
0724260393

Cabinetul de avocat Tudor Ion va poate ajuta in litigii privind plangeri penale.

Adresati-va cu incredere cabinetului nostru, click aici sau e mail office@avocat-tudor.ro