Conditii extradare
Extradarea a fost definita ca fiind un act bilateral de asistenta juridica internationala.
Un stat solicitat preda la cererea unui stat solicitant o persoana urmarita penal si care se afla pe teritoriul celui dintai.
Intr-o alta definitie, extrădarea este una din formele cooperării judiciare internaţionale în materie penală.
Consta in procedura prin care un stat suveran (statul solicitat) acceptă să predea unui alt stat (statul solicitant) o persoană care se află pe teritoriul său.
Aceasta este urmărită penal sau trimisă în judecată pentru o infracţiune ori este căutată în vederea executării unei pedepse în statul solicitant.
Institutia extradarii este reglementata in Romania prin Constitutie, art.19, art. 9 din Codul penal si Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciara international in materie penala.
In acest sens, art.19 din Constitutia Romaniei dispune:
-cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania.
Prin derogare de la prevederile alin (1) cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte, in conditiile legii si pe baza de reciprocitate.
Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate.
Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.
In art. 9 din Codul penal se arata ca extradarea se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si, in lipsa acestora, in temeiul legii.
Unele referiri cu privire la extradare se regasesc si in art.522/1 din Codul de procedura penala si anume cu privire la la rejudecarea celor judecati in lipsa in caz de extradare .
In cazul in care se cere extradarea sau predarea in baza unui mandat european de extradare a unei persoane judecate si condamnate in lipsa.
Cauza va putea fi rejudecata de catre instanta care a judecat in prima instanta, la cererea condamnatului.
Dispozitiile art.404-408 se aplica in mod corespunzator.
Un aspect de importanta majora rezulta din Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene nr.2002/584/JHA.
S-a hotarat ca intre statele membre ale Uniunii Europene sa se inlocuiasca procedura formala de extradare in cazul persoanelor care se sustrag executarii unei pedepse privative de libertate , aplicata printr-o hotarare de condamnare ramasa definitiva.
Respeciv, cu o procedura de predare simplificata.
In Romania Decizia-cadru a fost transpusa prin Titlul III al Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara in materie penala.
Art.24 din legea 302/2004 se refera la faptul ca cetăţenii români pot fi extrădaţi din România în baza convenţiilor internaţionale multilaterale la care aceasta este parte şi pe bază de reciprocitate.
Dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:
-persoana extrădabilă domiciliază pe teritoriul statului solicitant la data formulării cererii de extrădare;
-persoana extrădabilă are şi cetăţenia statului solicitant;
-persoana extrădabilă a comis fapta pe teritoriul sau împotriva unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, dacă statul solicitant este membru al Uniunii Europene.
Când extrădarea se solicită în vederea efectuării urmăririi penale sau a judecăţii se prevede o condiţie suplimentară.
Statul solicitant să dea asigurări considerate ca suficiente că, în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Persoana extrădată va fi transferată în vederea executării pedepsei în România.
De precizat ca cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate.
Totodata, in scopul constatării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(3), Ministerul Justiţiei poate solicita prezentarea unui act emis de autoritatea competentă a statului solicitant.
-nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
-există motive serioase să se creadă că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social;
-situaţia persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunţate la lit. b);
-cererea este formulată într-o cauză aflată pe rolul unor tribunale extraordinare, altele decât cele constituite prin instrumentele internaţionale pertinente.
Sau în vederea executării unei pedepse aplicate de un asemenea tribunal;
-se referă la o infracţiune de natură politică sau la o infracţiune conexă unei infracţiuni politice;
– se referă la o infracţiune militară care nu constituie infracţiune de drept comun.
Extrădarea poate fi voluntară sau forțată, în funcție de poziția persoanei a cărei extrădare se cere.
Extrădarea este voluntară atunci când persoana solicitată este de acord cu extrădarea.
Este forțată când decizia de extrădare este luată în pofida împotrivirii persoanei extrădate.
În România, potrivit art. 14 alin. (1) Cod penal, extrădarea poate fi acordată sau solicitată în temeiul unui tratat internațional la care statul român este parte ori pe bază de reciprocitate, în condițiile legii.
Procedura și condițiile extrădării sunt reglementate prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea internațională judiciară în materie penală.
Remiterea infractorului se poate face doar cu respectarea art. 74 din Legea nr. 302/2004 ce consacră regula specialității în cazul extrădării.
Persoana extrădată nu va putea fi urmărită, judecată, deținută în vederea executării unei pedepse și nici supusă oricărei alte restricții a libertății sale individuale.
Se au in vedere orice fapte anterioare predării, altele decât cea care a motivat extrădarea.
Această regulă a fost concepută inițial ca o garanție împotriva judecării infractorilor pentru infracțiuni politice.
Regula specialității a devenit în zilele noastre un principiu fundamental în materie de extrădare.
Din acest motiv este consacrată în majoritatea tratatelor bilaterale în materie. precum și în Convenția europeană de extrădare (art. 14) și Convenția interamericană privind extrădarea din 1981 (art. 13).
Regula specialității are ca scop garantarea respectării drepturilor persoanei extrădate. Prin respectarea condițiilor în care extrădarea a fost acordată.
Pentru a împiedica eludarea normelor privind extrădarea, prin judecarea extrădatului și pentru alte infracțiuni.
Ori prin supunerea lui la executarea altor pedepse pentru care nu ar fi fost îndeplinite condițiile extrădării.
Art.74 din Legea 302/2004 prevede despre regula specialitatii ca persoana predată ca efect al extrădării.
Nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deținută în vederea executării unei pedepse.
Nici supusă oricărei alte restricții a libertății sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea.
In afară de cazurile când:
-statul care a predat-o consimte; în acest scop, autoritățile române competente vor transmite statului solicitat o cerere însoțită de actele prevăzute la art. 36 alin. (2).
Precum și de un proces-verbal în care se consemnează declarațiile persoanei extrădate;
-având posibilitatea să o facă, persoana extrădată nu a părăsit, în termen de 45 de zile de la liberarea sa definitivă, teritoriul României, ori dacă a revenit în România după ce a părăsit teritoriul statului român.
-Autoritățile române vor lua măsurile necesare în vederea, pe de o parte, unei eventuale trimiteri a persoanei de pe teritoriul României, iar pe de altă parte, întreruperii prescripției potrivit legislației române, inclusiv recurgerea la o procedură în lipsă.
-Când calificarea dată faptei incriminate va fi modificată în cursul procedurii, persoana extrădată nu va fi urmărită sau judecată decât în măsura în care elementele constitutive ale infracțiunii recalificate ar îngădui extrădarea.
– În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) cererea adresată statului străin se formulează de către Ministerul Justiției.
In baza încheierii instanței competente să soluționeze cauza în primă instanță, la propunerea motivată a Ministerului Public sau în baza încheierii instanței pe rolul căreia se află cauza.
Dacă extrădarea a fost acordată după trimiterea în judecată a persoanei extrădate, după caz.
Examinând cererea de extrădare și documentele aferente acesteia (astfel cum au fost prezentate de statul solicitant).
Actele din dosarul instanței române, declarația anterior citată a persoanei extrădabile.
Exprimată, cu asistență juridică din partea avocatului său ales, după ce acesteia i-au fost explicate consecințele opțiunii sale, fiind astfel pe deplin conștientă de ele).
Si concluziile formulate în dezbaterile de la termenul de astăzi (consemnate în practicaua acestei sentințe), Curtea constată.
In baza art.47 ș i art. 52 alin.1 lit. c din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penală, că, față de cetățeanul francez sunt întrunite condițiile extrădării voluntare.
Astfel, Curtea constată că cererea de extrădare, prezentată de statul solicitant pe cale diplomatică, corespunde dispozițiilor art. 36 din Lege.
Cererea de extrădare fiind însoțită de documentele prevăzute de art. 36 alin. 2 din Lege.
Respectiv mandatul de arestare emis la data de de către Parchet mandatul de arestare complementar emis de către Ministerul Public dispozițiile legale aplicabile și adresa Oficiului Federal de Justiție.
Persoana la care se referă cererea respectivă este supusă extrădării din România, conform art.18 din Lege.
In condițiile în care, la momentul depistării, se afla pe teritoriul statului român.
In statul solicitant este urmărită penal pentru săvârșirea unor infracțiuni care dau loc la extrădare, potrivit art. 26 din Lege.
Indeplinind condițiile referitoare la natura și gravitatea pedepselor aplicabile (privative de libertate, cu o durată mai mare de 1 an).
Sub acest aspect, Curtea constată că față de persoana extrădabilă a fost emis un mandat de arestare.
A fost emis de către Ministerul Public un mandat de arestare complementar.
A fost acuzată de săvârșirea infracțiunii de furt și ulterior de săvârșirea infracțiunilor de furt în bandă și pe meserie și escrocherie pe meserie .
S-a retinut că, a solicitat un comision de vânzare în legătură cu achiziționarea unei proprietăti.
După negocieri îndelungate pe e-mail ș i întâlniri personale s-a convenit o întâlnire pentru a verifica lichiditatea vânzătorului.
Cu ocazia acestei întâlniri bancnotele autentice arătate de către victimă au fost schimbate în mod neobservat cu un plic cu hârtie mărununțită.
Banii aratati de victimă au fost furati.
Raportat la faptele astfel descrise, Curtea constată că este îndeplinită cerința dublei incriminări, prevăzută de art. 24 alin. 1 din Lege.
Intrucât faptele respective sunt incriminate și de legea penală română, ca infracțiune de înșelăciune în formă continuată.
Fapta cu un maxim al pedepsei închisorii de 5 ani și dau loc la extrădare, potrivit art. 24 alin. 3 din Lege , independent de încadrarea juridică și terminologia folosită.
Din informațiile furnizate în documentele aferente cererii de extrădare. Rezultă că, potrivit legii statului solicitant, nu a intervenit prescripția răspunderii penale. Termenul acesteia este de 15 ani de la comiterea infracțiunii, adică ianuarie 2034. In raport cu perioada de săvârșire a faptelor descrise, prescripția nu este incidentă nici conform legii penale române. Astfel că nu există motiv de a fi refuzată extrădarea, potrivit art. 33 din Lege.
Curtea constată că, în privința persoanei extrădabile, nu este incident niciun motiv de refuz al extrădării.
Dintre cele prevăzute în art.21 și art.22 din Lege, nefiind identificată nici vreo cauză de amânare a predării.
Față de aceste considerente, Curtea, va admite cererea de extrădare formulată de statul solicitant.
Cabinetul de avocatura Bucuresti Tudor Ion asigura asistenta juridica si reprezentare in cazul cererilor de extradare si mandatului european de arestare.
Din ce motive poate fi refuzata extradarea si ce au motivat instantele privind refuzul extradarii
Cum procedeaza instanta daca parintii firesti refuza adoptia copilului;
–In ce conditii o persoana poate fi condamnata pentru punerea in circulatie;
-In ce situatii martorul care nu declara realitatea nu este condamnat pentru infractiunea de marturie minicinoasa;
-Ce infractiuni contra securitatii nationale prevede Codul penal;
-In ce situatii se aplica răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri;
–Persoana retinuta in flagrant, cercetata pentru infractiunile de acces ilegal la un sistem informatic. Efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos fiind surprinsa ca efectua operatiuni cu carduri falsificate;
-Criterile pe baza carora daunele morale sunt apreciate de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Acordarea daunelor morale in cazul unui prejudiciu de imagine;
-Cum a motivat instanta revocarea unei masuri preventive dispuse fata de un inculpat acuzat de savarsirea unei infractiuni grave;
–Conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
–Infractiunea de evaziune fiscala savarsita prin “sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale. Prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.
Responsabilitate,pofesionalism,confidentialitate fata de client
INTREABA UN AVOCAT
Cabinet Avocat
avocat_tudorion@yahoo.com
0724260393
Default content