Spalarea banilor obtinuti in mod ilicit constituie una din activitatile infractionale reglementate de legea romana.  Traficul de droguri, inselaciunea, darea de mita pot conduce la obtinerea de profituri substantiale. In astfel de situatii se poate urmari valorificarea sumelor prin introducerea acestora in circuitul financiar. Dar, fara sa fie atrasa atentia asupra activitatilor din care provin sau asupra persoanelor implicate.

In acest scop, beneficiarul va cauta acele modalitati prin care sa nu se cunoasca provenienta profitului.  Cum ar fi, prin schimbarea formei sau trimiterea catre destinatii unde este mai putin probabil ca vor atrage atentia.
Este asa numita spalare a banilor, un proces prin care se da o aparenta de legalitate unor profituri obtinute ilegal. Autorii pot fi infractori care, fara a fi compromisi, beneficiaza ulterior de sumele obtinute.
Spalatorul de bani intrerprinde o serie de preschimbari sau miscari ale fondurilor pentru a le indeparta de sursa din care provin.

Cum a fost definita infractiunea de spalarea banilor in literatura de specialitate

Cu alte cuvinte, spalarea banilor este un procedeu prin care se incearca ascunderea originii si posesiei reale a veniturilor provenind din activitati infractionale. Astfel cum s-a aratat in literatura de spectialitate, in cazurile in care operatiunea de spalare a banilor reuseste, activitatea respectiva va permite mentinerea controlului asupra acestor venituri. Va oferi o acoperire legitima pentru sursa veniturilor lor.

Infractiunea de spalarea banilor in legea romana

Definirea spalarii banilor in legislatia romana se gaseste in Legea nr.656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor. Instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terrorism. Legea prevede faptele ce constituie infracţiunea de spălare a banilor.
Schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni in scopul ascunderii sau  disimularii originii ilicite a acestor bunuri. Sau, în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

Aceasta a fost modificata ulterior prin Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate si alte legi. O mentiune speciala pentru Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).

Modalitatile in care se realizeaza infractiunea de spalarea banilor
Schimbarea bunului presupune o transformare fizica, o schimbare de infatisare,  pastrand insa,valoarea intrinseca a bunului.
Inlocuirea lucrului produs al infractiunii cu un lucru detinut legal de alta persoana.

Transferul de bunuri in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestora urmareste ascunderea originii ilicite a bunului produs al infractiunii. In literatura de specialitate s-au dat exemple privind modalitati ale transferului de bunuri. Mutarea bunului respectiv dintr-o locatie,in care s-ar putea deduce provenienta ilegala,intr-un alt loc,unde bunul ar dobandi o aparenta de provenienta legitima.
Transferul de bunuri poate avea si forma transferului unor sume de bani in alta jurisdictie ca urmare a unei delapidari in sistemul bancar.

Ascunderea sau disimularea provenientei bunului

Ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor. Ori, a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.

Ascunderea bunului presupune modificarea infatisarii fizice a bunului,in vederea punerii lui in circulatie. Autorul infractiunii vizeaza o aparenta de legalitate a produsului infractiunii.

Dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

Legea mai prevede ca asocierea sau iniţierea unei asocieri, aderarea ori sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de asocieri, în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani.

Infractiunea de spalarea banilor, exemple din literatura de specialitate 

Cumpararea si vinderea unui obiect de lux,trecerea banilor printr-o retea internationala, de afaceri legale si prin companii care exista numai ca persoane juridice fara a desfasura afaceri.

Retrageri si depuneri in numerar a unor sume neobisnuit de mari din/in contul curent al unei persoane juridice, care nu utilizeaza in mod obisnuit plata in numerar.
Depuneri frecvente in numerar efectuate in contul unui client de catre terte parti fara legatura aparenta cu detinatorul contului.
Retrageri repetate din mai multe sucursale ale institutiei de credit.
Retrageri de numerar dintr-un cont care a fost creditat in mod neobisnuit cu sume importante provenite din tara sau strainatate.

Studiu de caz privind infractiunea de spalarea banilor

Instanta suprema a reţinut fapta inculpatului A. savarsita împreună cu inculpatul E. Au pretins de la inculpatul H., director de dezvoltare al S.C. I. S.A., suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare dintre cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean. Scopul, în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective să promoveze în cadrul Consiliului Judeţean un proiect de hotărâre. Să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii J. S.R.L. In cadrul contractului de concesiune derulat cu C.J. realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional. Sumă din care la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro. Fapta ntruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Ce a retinut instanta de fond despre infractiunea de spalarea banilor

Instanţa de fond a constatat fapta inculpatului A. care, a convenit cu inculpatul C. ca acesta să procedeze la încheierea în fals a unui contract si a Facturii fiscale. Intre una din societăţile deţinute de omul de afaceri şi societatea Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative S.R.L. reprezentată de numitul K.. Se atesta în fals o convenţie comercială între cele două societăţi.  Acte folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă.  De sondajul de opinie a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţean, în valoare de 5.000 euro. A incercat să disimuleze adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită. Fapta ntruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la spălare de bani.

Actele de pregatire a infractiunii de spalare de bani

Legiuitorul nu a incriminat, de principiu, actele de pregătire. Exceptie, cazuri deosebite, când din cauza periculozităţii lor deosebite se sancţionează prin asimilarea cu tentativa sau prin asimilarea cu forma consumată a infracţiunii.
Înalta Curte observa si Decizia penală a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori. inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru complicitate la tentativă la infracţiunea de spălare de bani. Inculpatul C. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru tentativă la infracţiunea de spălare a banilor.

Ce s-a retinut despre consumarea infractiunii de spalare de bani

Despre fapta de inculpatul A. s-a reţinut că infracţiunea de spălare de bani nu s-a consumat. Inţelegerea şi încheierea convenţiei între S.C. D. şi I., disimularea provenienţei şi caracterului ilicit al unei sume de bani, anterioară transmiterii sumei. Aceasta nu poate constitui decât un act pregătitor al infracţiunii de spălare a banilor, activitatea fiind întreruptă datorită intervenţiei organelor judiciare.
Despre inculpatul C. s-a reţinut că infracţiunea de spălare de bani nu s-a consumat. Suma de 5000 euro stipulată în contract nu a fost remisă. Inţelegerea şi încheierea convenţiei, disimularea provenienţei şi caracterului ilicit al unei sume de bani, anterioară transmiterii sumei neputând constitui decât un act pregătitor al acţiunii de spălare al banilor.

Înalta Curte constată că instanţa de apel a reţinut forma tentată a infracţiunii de spălare de bani. Respectiv, complicitate la tentativă la infracţiunea de spălare de bani. Inţelegerea şi încheierea convenţiei, disimularea provenienţei şi caracterului ilicit al unei sume de bani, anterioară transmiterii sumei nu poate constitui decât un act pregătitor al acţiunii de spălare al banilor.
Or, deşi la infracţiunea de spălare de bani tentativa se pedepseşte potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 656/2002, actele pregătitoare nu sunt asimilate tentativei şi, ca atare, nu sunt incriminate.

Cand nu este prevazuta fapta de legea penala

Faptele pentru care au fost condamnaţi inculpaţii C. şi A., respectiv tentativă la spălare de bani şi complicitate la tentativă la spălare de bani, nu sunt prevăzute de legea penală. din conţinutul infracţiunii de spălare a banilor lipseşte chiar situaţia premisă a existenţei bunului. Realizarea elementului material al laturii obiective presupune existenţa banilor, în materialitatea lor, întrucât asupra lor operează ascunderea sau disimularea.

În acest sens, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a statuat. Se poate vorbi despre existenţa produsului infracţiunii, în cazurile în care infracţiunea permite un asemenea produs. Pentru ca o infracţiune să poate fi baza infracţiunii de spălare de bani, aceasta trebuie să conducă la existenţa unui bun în materialitatea lui. (…) Astfel, pentru ca un bun să fie transferat, dobândit, folosit, deţinut sau altele, acesta în primul rând trebuie să existe ca urmare a săvârşirii de infracţiuni. Aceste aspecte conduc la argumentele expuse, respectiv că infracţiunea predicat trebuie să se fi consumat.

Alte articole de acelasi autor
–Care sunt conditiile atragerii raspunderii persoanelor juridice care au savarsit infractiuni;
–Ce masuri trebuiesc intreprinse daca ti-a fost avariata masina;
Fapta de evaziune fiscala prevazuta de Legea 241/2005 art.9 lit.b constituie infractiune numai daca s-a produs un prejudiciu;
–A fost condamnat pentru conducerea sub influenta bauturilor alcoolice dar nu s-a anulat si dreptul de a conduce autovehicule;
–In ce cazuri se acorda exercitarea autoritatii parintesti unui singur parinte in caz de divort;
– Ce prevede Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis;
– Ce tebuie sa stii despre conditiile in care este angajata raspunderea administratorului fata de Societatea Comerciala;
-avocat legi speciale;
– De ce este considerata Camera preliminara o faza distincta a procesului penal
-Drept penal-legalitate
–In ce conditii asiguratorul raspunde pentru repararea prejudiciului cauzat prin accident auto

https://avocat-tudor.ro
0724260393

Cabinetul de avocat Tudor Ion va poate ajuta in litigii privind infractiunea de spalarea banilor.

Luati legatura cu noi, click aici sau prin e mail office@avocat-tudor.ro