Santajul este un act ilegal prin care o persoana exercita presiune sau ameninta cu dezvaluirea unor informatii compromitatoare sau cu savarsirea unor actiuni daunatoare asupra unei alte persoane, cu scopul de a obtine avantaje sau beneficii, fie ele materiale sau de alta natura.
Santajul este o infractiune impotriva libertatii de ordin moral a persoanei si presupune o contrangere a persoanei, provocarea unei stari de temere.
Prin reglementarea infracțiunii de șantaj, legea penală română actuală urmareste protecția libertății psihice.
Infractiunea de santaj este pedepsita de lege deoarece afecteaza drepturile si libertatile individuale ale victimelor si poate provoca daune ireparabile.
De obicei, persoanele gasite vinovate de savarsirea infractiunii de santaj se pot confrunta cu amenzi si chiar cu pedepse privative de libertate.
In plus, actul de santaj poate avea consecinte pentru reputatia si viata persoanei santajate.
Spre deosebire de Codul penal din 1969, actualul Cod penal reglementează în mod diferit infracțiunea de șantaj, noțiunea de constrângere nu mai este definită doar prin raportare la violență sau amenințare
Infractiunea de santaj este prevazuta de art.207 din Codul penal.
Santajul este definit in art.207 din Codul penal drept constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva.
Scopul in care se comite santajul este de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul.
Intră sub incidența acestei dispozitii legale toate formele de constrângere, care au ca rezultat determinarea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva.
Conditia ceruta de lege este ca fapta sa fie săvârșite în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, indiferent de acțiunile sau inacțiunile prin care constrângerea este executată.
In acest sens s-a pronuntat Decizia CCR nr. 689/2017 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207 alin. (1) și alin. (3) din Codul penal, publicata in Monitorul Oficial cu numarul 99 din 1 februarie 2018.
O forma asimilata a infractiunii de santaj este constrangerea constand in ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare.
Aceasta fapta trebuie sa fie compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori, pentru un membru de familie al acesteia.
Scopul urmarit de autor este de a dobandi in mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul.
Notiunea de constrangere are semnificatia de determinare a unei persoane să facă sau să nu facă ceva împotriva voinței sale.
Santajul este o infracțiune împotriva libertății persoanei, a libertății de ordin moral a persoanei, nu presupune o privare de libertate, în sens fizic.
Constrângerea exercitată împotriva subiectului pasiv al infracțiunii de șantaj trebuie să îi producă acestuia o stare de temere, sa-l determine să acționeze conform conduitei prevăzute în dispoziția normei de incriminare.
Constrângerea psihică consta in efectuarea de către făptuitor a unui act de natură să inspire victimei temerea că, în viitor, ea sau o altă persoană apropiată ei va suporta un rău, care va provoca o pagubă.
Subliniem ca, pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii, constrângerea trebuie să fie efectivă.
In forma de baza, se comite prin constrangerea unei persoane sa dea, sa faca sau sa sufere ceva.
Constrangerea a fost definita ca determinarea unei persoane să facă sau să nu facă ceva împotriva voinţei sale.
In forma asimilata, santajul se comite prin amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata.
Ori, sa fie compromitatoare pentru un membru de familie.
Scopul este de a dobandi in mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul.
In situatia in care scopul urmarit este obtinerea in mod injust a unui folos patrimonial pentru sine sau pentru altul va exista forma agravanta a infractiunii de santaj, care se pedepseste mai sever.
De exemplu, o persoana, detine informatii compromitatoare sau intime despre o alta persoana, victima, si ameninta ca va dezvalui aceste informatii publicului sau persoanelor apropiate victimei, cu scopul de a obtine un anumit beneficiu.
Beneficiile cerute pot fi diverse, de la sume de bani sau proprietati pana la favoruri politice sau avantaje personale.
Santajul clasic: Aceasta este forma cea mai cunoscuta de santaj si implica amenintari directe sau subintelese cu dezvaluirea unor secrete sau informatii compromitatoare.
Santajul online: Odata cu dezvoltarea tehnologiei, s-a dezvoltat si santajul online.
Acesta include amenintari cu publicarea de informatii private sau compromitatoare pe internet sau folosirea datelor personale pentru a obtine avantaje.
Amenintarea cu publicarea de materiale intime sau explicit sexuale (cum ar fi fotografii sau inregistrari video) in scopul obtinerii de beneficii sau pentru a forta victima sa faca anumite actiuni.
Santajul profesional: Persoanele cu pozitii de autoritate sau putere pot utiliza informatii sau date confidentiale pentru a santaja alte persoane in interes personal sau pentru a obtine favoarea unor terte persoane.
Pentru existenta infractiunii trebuie sa existe un interval de timp intre exercitarea constrangerii si activitatea victimei.
De asemenea, santajul trebuie sa fie săvârșit cu intenție directă, în vederea dobândirii unui folos, de către subiectul activ al infracțiunii sau de către o altă persoană.
Folosul poate să provină de la orice persoană, nu doar de la cea constrânsă, întrucât scopul infracțiunii nu este cel de lezare a victimei, ci are în vedere procurarea respectivului beneficiu.
Notiunea de folos patrimonial indica caracterul direct evaluabil în bani al folosului.
In sensul celor de mai sus s-a pronuntat Decizia CCR nr. 689/2017 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207 alin. (1) și alin. (3) din Codul penal.
Acestea rezulta din urmatoarea motivare a instantei supreme in care a retinut ce presupune infractiunea de santaj sub aspectul elementului material.
Anume, o constrangere exercitata asupra unei persoane, fie de natura fizica, fie de natura psihica, pentru a impune acesteia sa faca ceea ce i se cere, asa cum i se cere, sau sa nu faca ceva.
Constrangerea in cazul infractiunii de santaj trebuie sa fie de asa natura incat ea sa prilejuiasca o stare de temere(de alarmare).
Aceasta determina victima sa actioneze intr-un alt mod decat acela pe care si-l doreste.
Sa aiba drept scop o anumita comportare(asa cum doreste constrangatorul) din partea victimei, de pe urma careia faptuitorul sau alta persoana sa obtina un folos injust.
Instanta a motivat ca, pentru existenta santajului este necesar ca pericolul la care se vede expusa victima sa fie un pericol viitor, si nu unul iminent.
Rezultatul violentei sau amenintarii, urmarit de inculpat, sa fie distantat in timp de actul constrangerii.
Daca lipseste cerinta ca fapta sa fie de natura a produce celui impotriva caruia se exercita o stare de temere, lipseste un element constitutiv al infractiunii.
Forma de vinovatie in cazul santajului este intentia, in ambele modalitati, directa sau indirect.
Dobandirea in mod injust a unui folos reprezinta o conditie atasata elementului subiectiv.
Daca nu se urmareste dobandirea unui folos, fapta nu reprezinta infractiunea de santaj.
Eventual, o alta infractiune, respectiv, amenintare.
In situatia cand inculpatul nu a urmarit scopul prevazut in norma de incriminare, dobandirea in mod injust a unui folos nepatrimonial, nu a actionat cu vinovatia ceruta de lege pentru existenta infractiunii de santaj.
In aceasta situatie, constrangerea psihica constituind infractiunea de amenintare.
Cabinetul de avocatura Tudor Ion, este specializat in drept penal.
Pentru consultatii, asistenta sau reprezentare ne puteti contacta prin formular, telefon, e mail office@avocat-tudor.ro sau click aici.
Default content