Raspunderea in cazul accidentelor rutiere implica, de fapt, mai multe tipuri de raspundere, in functie de intinderea si gravitatea accidentului.
Poate exista o raspundere pentru accidente usoare, fara sa existe victime, in care se produc numai avarii ale autoturismelor sau alte daune materiale.
Un exemplu in acest sens este cel in care autorul accidentului a pierdut controlul volanului si a distrus un imobil sau a provocat alte daune materiale.
Producerea unui accident rutier poate avea drept consecinta moartea victimei sau vătămarea corporală a acesteia.
Se va cerceta astfel răspunderea penala a făptuitorului pentru prejudiciul produs prin accidentul auto, dupa cum rezulta din dispozitiile art. 19 Cod procedura penala.
Fapta respectiva conduce si la începerea cercetărilor împotriva făptuitorului pentru săvârşirea, dupa caz, a infracţiunilor prevăzute de art. 192 sau art. 196 Cod penal.
Concret, se formeaza un dosar penal in care organul de cercetare penala al politiei, sub supravegherea procurorului cerceteaza cazul respectiv.
Daca victima accidentului rutier necesita mai mult de 90 de zile de ingrijiri medicale sau cand au existat consecinte precum o infirmitate, prejudiciu estetic grav si permanent dosarul este inaintat procurorului.
In continuare, daca se stabileste ca fapta exista, a fost comisa de cel cercetat si cu vinovatia comisa de lege se intocmeste rechizitoriu si va fi inaintat instantei de judecata.
Mai exista si posibilitatea ca partea vătămată, victima accidentului sau aparţinătorii săi în cazul decesului acesteia, să se constituie parte civilă în vederea acoperirii prejudiciului suferit.
In cazul accidentului rutier, raspunderea potrivit legii civile este intemeiata pe dispoziţiile art. 1349, art. 1357 din Codul civil, care sanctioneaza răspunderea pentru fapta proprie.
Astfel, potrivit art. 1349 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului.
Raspunderea pentru accidente implica cercetarea in cadrul procesului civil daca exista vinovatia autorului.
Daca se probeaza aceasta imprejurare victima are dreptul la despagubiri materiale si daune morale.
Primele pot consta in cheltuieli de inmormantare, pierderea de venit datorita accidentului.
Daunele morale au scopul de a oferi victimei o satisfactie compensatorie pentru suferintele provocate de accident.
In acest sens, art.1391 din Codul civil prevede ca, in caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, poate fi acordată şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială.
Instanţa judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenţilor, descendenţilor, fraţilor, surorilor şi soţului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum şi oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu.
Dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalităţii oricărui subiect de drept va putea fi cedat numai în cazul când a fost stabilit printr-o tranzacţie sau printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Dreptul la despăgubire, recunoscut potrivit dispoziţiilor prezentului articol, nu trece la moştenitori. Aceştia îl pot însă exercita, dacă acţiunea a fost pornită de defunct.
Un aspect important este ca daca esti raspunzator de producerea unui accident incheierea unui contract cu societatea de asigurare te poate proteja.
Daca victima accidentului rutier solicita tragerea la raspundere a autorului faptei, instanta va introduce in cauza societatea de asigurare in calitate de intervenient fortat.
Trebuie insa sa se probeze raspunderea civila delictuala a persoanei care a produs accidentul, iar acesta sa detina o polita de asigurare valabila la data producerii accidentului.
Despagubirea victemei se va face in vaza contractului de asigurare incheiat cu societatea de asigurare.
Raspunderea societatii de asigurare rezulta din prevederile art.1 din Legea nr.137/2017 privind asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru prejudicii produse tertilor prin accidente de vehicule si tramvaie.
In prezent societatile de asigurare romane emit polite care acopera efectele produse de accidentele produse in afar tarii, si in special in Europa.
Legislația europeană în materia asigurării de răspundere civilă auto este reprezentată de Directiva 2009/103/CE.
Aceasta este obligatoriu a fi transpusă în legislația națională de către toate statele membre UE.
Conform Art.3 din această directivă, fiecare stat membru ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că răspunderea civilă pentru pagubele produse de vehiculele care staționează în mod obișnuit pe teritoriul lor este acoperită prin asigurare.
Daca sunteti implicat intr-un accident rutier in strainatate este bine sa luati masuri precum: telefonati la politie, solicitati un interpret, un aparator, sa va preocupati de notarea de detalii privind imprejurarile evenimentului, fotografierea locului accidentului, martori.
Completati Declaratia Europeana de Accident(DEA), poate fi un ajutor pentru solicitarea de daune.
Default content