Cum se poate exercita autoritatea parinteasca de un singur parinte: Schimbările recente din lege

Cum se poate exercita autoritatea părintească de către un singur părinte: Schimbările recente din lege

Avocat București autoritatea părintească un singur părinte este un concept important în dreptul românesc, implicând totalitatea drepturilor și obligațiilor pe care un părinte le are față de copilul său minor.

Acest termen se referă la situațiile în care un singur părinte deține responsabilitatea legală și decizională privind creșterea și educația copilului, în absența sau limitarea drepturilor celuilalt părinte.

Autoritatea părintească exercitată de un singur părinte poate include decizii esențiale privind educația, sănătatea și bunăstarea generală a copilului, fiind esențial ca acestea să fie luate în interesul superior al copilului și în conformitate cu reglementările legale în vigoare

In principal, include ingrijirea, educatia, formarea si reprezentarea copilului in societate, precum si administrarea bunurilor acestuia.

Conform Codului Civil si legislatiei specifice in domeniu, regula generala este ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun de ambii parinti, indiferent de starea lor civila.

Aceasta reflecta principiul ca interesul superior al copilului este cel mai bine protejat prin colaborare, care implica participarea activa a ambilor parinti la dezvoltarea si educatia copilului.

Necesitatea modificarii legislatiei privind exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte prin Legea nr. 123/2024

Practica juridica si realitatile sociale au aratat ca sunt situatii in care exercitiul comun al autoritatii parintesti nu este posibil sau nu serveste interesului superior al copilului.

Acesta este motivul pentru care prin Legea nr. 123/2024 a fost modifcata si completata Legea nr. 272/2004, precizand situatiile in care autoritatea parinteasca poate fi exercitata de un singur parinte.

Modificarile au fost necesare pentru a proteja copilul in fata unor situatii de abuz, neglijenta sau alte circumstante care ar putea periclita dezvoltarea sanatoasa si echilibrata a acestuia.

Principiul general este insa ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun de ambii parinti.

Contextul legislativ in care s-au adus modificari privind exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte

Inainte de a detalia motivele care justifica exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte, este esential sa intelegem cadrul legislativ in care au fost adoptate aceste modificari la lege.

Legea nr. 272/2004 a fost conceputa pentru a asigura un mediu sigur si sanatos pentru dezvoltarea copiilor, insa Legea nr. 123/2024 a venit ca o completare necesara in raport de nevoile, provocarile si riscurile in vederea protejarii copiilor.

Modificarile aduse Legii nr. 272/2004 prin Legea nr. 123/2024 au clarificat si extins situatiile in care autoritatea parinteasca poate fi exercitata de un singur parinte, punand un accent mai mare pe protectia drepturilor fundamentale ale copilului.

Acest articol exploreaza in detaliu schimbarile si conditiile specificate de lege pentru ca instanta de judecata sa dispuna exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte.

Pentru ce motive autoritatea parinteasca poate fi exercitata de catre un singur parinte?

Articolul 36, alineatul 7, din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului reglementeaza situatiile in care instanta poate decide ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de un singur parinte, in loc de ambii parinti impreuna.

Subliniem ca acest lucru, autoritatea parinteasca poate fi exercitata de un singur parinte, numai cand exista “motive intemeiate”, care sunt detaliate in mod explicit in textul legii.

Motivele intemeiate prevazute in lege sunt urmatoarele:

Incalcarea grava sau repetata a autoritatii parintesti de catre celalalt parinte: Aceasta ar putea include neglijenta sau abuzul drepturilor si responsabilitatilor parintesti.

Alcoolismul: Consumul excesiv de alcool de catre un parinte, care afecteaza capacitatea sa de a ingriji copilul.

Boala psihica: Daca un parinte sufera de o boala mentala care ii afecteaza capacitatea de a oferi un mediu sigur si stabil pentru copil.

Dependenta de droguri: Similar cu alcoolismul, dependenta de substante ilicite care compromite capacitatea parintelui de a functiona corespunzator in rolul sau.

Violenta fata de copil si celalalt parinte: Acesta include orice forma de abuz fizic, emotional sau psihologic.

Instrainarea parinteasca: Situatii in care un parinte incearca sa manipuleze perceptiile copilului impotriva celuilalt parinte, deteriorand sau distrugand relatia dintre copil si celalalt parinte.

Condamnarile pentru infractiuni: Acestea includ infractiuni grave cum ar fi traficul de persoane, traficul de droguri, infractiuni legate de viata sexuala, sau infractiuni de violenta.

Orice alta imposibilitate obiectiva a parintilor de a colabora: Acest lucru se refera la incapacitatea parintilor de a lua decizii comune cu privire la copil din cauza unor diferente ireconciliabile sau a incapacitatii de a comunica eficient.

Oricare alt motiv legat de riscurile pentru copil: Aici sunt incluse situatiile in care comportamentul sau conditiile de viata ale unui parinte pot pune in pericol siguranta si bunastarea copilului.

Prin aceste dispozitii, legea isi propune sa asigure ca interesele superioare ale copilului sunt protejate in fata comportamentelor parintesti care ar putea sa le afecteze negativ dezvoltarea si siguranta.

Decizia instantei de a atribui exercitiul autoritatii parintesti unui singur parinte este luata dupa evaluarea tuturor aspectelor relevante ale cazului, cu prioritate pe interesul superior al copilului, protectia si bunastarea acestuia.

Instrainarea parinteasca, forma de violenta psihologica ce poate duce la exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte

Una dintre cele mai semnificative completari aduse de Legea nr. 123/2024 este detalierea fenomenului de instrainare parinteasca, prevazuta la articolul 3 litera h.

Instrainarea parinteasca este definite de lege ca o forma de violenta psihologica prin care un parinte, familia acestuia sau familia extinsa influenteaza copilul in mod negativ fata de celalalt parinte.

Aceasta poate fi realizata prin comunicare negativa, manipulare emotionala sau chiar prin limitarea contactului fizic si emotional intre copil si parintele vizat.

Consecintele negative pot fi : copilul poate dezvolta reticenta sau ostilitate nejustificata sau disproportionala fata de parintele alienat, afectand profund legatura parinte-copil si echilibrul emotional al copilului.

Impiedicarea relatiilor dintre parinte si copil

O alta problema grava abordata de modificarile legislative este impiedicarea relatiilor dintre un parinte si copil.

Aceasta se refera la situatiile in care un parinte, fie prin actiuni directe, fie prin neglijenta, impiedica dezvoltarea unei relatii sanatoase si active intre copil si celalalt parinte.

Acest comportament poate include refuzul de a permite vizite, obstructionarea comunicarii, sau chiar denigrarea celuilalt parinte in fata copilului.

Aceste actiuni, pe langa ca sunt daunatoare pentru copil, contravin principiilor fundamentale ale autoritatii parintesti care vizeaza asigurarea bunastarii si dezvoltarii armonioase a minorului.

 Concluzii

Subliniem importanta acestei modificari a legislatiei in vederea protejarii drepturilor copilului si in asigurarea unui mediu familial adecvat pentru dezvoltarea lor armonioasa.

Acest articol ofera nu doar o perspectiva juridica detaliata despre conditiile in care un parinte poate exercita autoritatea parinteasca exclusiv, dar si ghiduri pentru parintii care se confrunta cu astfel de situatii.

Studiu de caz despre autoritatea parinteasca exercitata de un singur parinte

Despre exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte si conflictul dintre cei doi părinți influențeaza în mod negativ sănătatea psihică a copilului instanta a subliniat urmatoarele.

Pentru a îmbunătăți starea emoțională a minorei, este esențială o colaborare eficientă între părinți. Chiar dacă aceștia își exercită autoritatea părintească în comun, trebuie să ia decizii importante împreună, precum alegerea școlii sau planificarea vacanțelor în străinătate.

În acest context, este imperativ ca toate discuțiile dintre părinți să fie ghidate de interesul superior al copilului și nu de ambiții personale. Nerespectarea acestei conduite poate atrage sancțiuni.

Acest caz reflectă importanța menținerii unei cooperări constante și constructive între părinți pentru a proteja binele copilului.

În situațiile în care autoritatea părintească este exercitată de un singur părinte, instanțele acordă o atenție deosebită stabilirii unor programe de vizită care să favorizeze continuitatea relației copilului cu ambii părinți.

Asigurându-se astfel că nevoile emoționale și psihologice ale copilului sunt pe deplin satisfăcute.

Un astfel de program este esential pentru a preveni efectele negative pe termen lung asupra copilului, care pot apărea atunci când legăturile cu unul dintre părinți sunt reduse sau întrerupte nejustificat.

Intrebari frecvente

  • Ce inseamna autoritatea parinteasca exercitata de un singur parinte?

Autoritatea parinteasca exercitata de un singur parinte inseamna ca unul dintre parinti primeste dreptul exclusiv de a lua decizii importante legate de viata unui copil, inclusiv in privinta educatiei, sanatatii si bunastarii acestuia, in urma unei hotarari judecatoresti care constata ca aceasta aranjare este in interesul superior al copilului.

  • Cand poate o instanta sa decida ca autoritatea parinteasca trebuie exercitata de un singur parinte?

O instanta poate decide acest lucru cand exista motive temeinice, asa cum sunt acestea reglementate in art.36 alin.(7) din lege: in cazurile de abuz, neglijenta, dependenta de alcool sau droguri, boli psihice grave, violenta domestica, instrainare parinteasca sau alte comportamente care pun in pericol bunastarea copilului.

  • Cum pot contesta o decizie privind autoritatea parinteasca exercitata de un singur parinte?

Parintii pot contesta o decizie prin a se adresa instantei superioare competente.

Este recomandat sa se consulte un avocat specializat in dreptul familiei pentru a evalua circumstantele specifice si pentru a asigura o reprezentare adecvata in acest demers.

Daca va confruntati cu o situatie in care autoritatea parinteasca poate necesita sa fie exercitata de un singur parinte, sau daca aveti intrebari despre cum modificarile recente ale legii va pot afecta situatia familiala, va invitam sa contactati un avocat specializat in dreptul familiei pentru a primi consultanta si asistenta juridica adaptata nevoilor dvs. Contactati-ne astazi pentru a programa o consultanta!

Date de contact: Cabinet de avocatura Tudor Ion https://avocat-tudor.ro e mail avocat_tudorion@yahoo.com 0724260393

Alte articole de acelasi autor:

 Autoritatea parinteasca se exercita dupa divort de ambii parinti, dar legea prevede si exceptii 

Ce trebuie cunoscut despre motivele de divort

Contacteaza-ne acum

Default content

    servere vps servere dedicate gazduire web